INVITATIE LA HRAMUL BISERICII
1 octombrie 2024 - general
Cu multă bucurie duhovnicească și dragoste frățească, vă invităm să luaţi parte la Hramul Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului”, din str. Teiuş nr. 121 B, Cartierul Rahova, Sectorul 5, București.
Fiind cea mai importantă sărbătoare a parohiei noastre, vă așteptăm să fiţi alături de noi, ca să-L rugăm împreună pe Bunul Dumnezeu să vă împlinească dorinţele cele bune, iar pe Maica Domnului să vă ocrotească cu Sfântul Său Acoperământ!
PROGRAMUL LITURGIC - MARŢI – 30 SEPTEMBRIE 2024:
16.00 – 19.30 - Vecernia mare, Acatistul Sfântului Acoperământ și Litia.
PROGRAMUL LITURGIC - JOI – 01 OCTOMBRIE 2020:
08.00 – 12.30 - Slujba Utreniei, Sfinţirea apei (Aghiazma mică), Sf. Liturghie.
Odoare ale sfântului locaș:
- Icoana Acoperământului Maicii Domnului, trimisă prin vedenie de la Vlaherne,
- Icoana Maicii Domnului Pantanasa (copie)
- Icoana Maicii Domnului (Făcătoare de minuni și zămislitoare de prunci)
- un fragment din Lemnul Sfintei Cruci
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Prooroc Ioan Botezătorul
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Arhidiacon Ștefan,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Apostol Petru,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Apostol Pavel,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Apostol şi Evanghelist Matei,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Apostol Simeon, ruda Domnului
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Împărătese Elena,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur,
- un fragment din Sf. Moaste ale Sf. Ier. Ioan cel milostiv, patriarhul Alexandriei
- un fragment din Sf. Moaste ale Sf. M. Muc. Pantelimon, doctor fără de arginţi
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Nectarie de la Eghina,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Cuvios Nichifor Leprosul,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Ioan Iacov de la Neamț, Hozevitul,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Mucenic Sebastian
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Martiri de la Hozeva,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. 14.000 de prunci uciși de Irod,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Mucenici de la M-rea Sf. Teodosie.
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. 40 de Mucenici din Sevastia,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Mucenici de la Aiud,
- Papucul Sf. Gherasim Kefalonitul, izgonitorul de demoni
- Brâul Maicii Domnului de la mănăstirea Vatoped, din Muntele Atos (copie)
Vă aşteptăm cu drag, rugând pe Maica Domnului să vă călăuzească paşii spre mântuire!
Preotul Paroh Claudius Sebastian Luţai vă binecuvintează!
INVITATIE LA SF. MASLU DE OBSTE
26 septembrie 2024 - general
Conformându-ne Hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care în ședința sa de lucru din 9 februarie 2023, a declarat anul 2024 ca „Anul omagial al pastorației şi îngrijirii bolnavilor” şi „Anul comemorativ al tuturor Sfinţilor tămăduitori fără de arginţi”, în Patriarhia Română, preoții din Protoieria Sector V, Capitală, se vor întruni în al optulea Cerc pastoral din anul 2024, în biserica Parohiei „Acoperământul Maicii Domnului-Teiuş”, din Str. Teiuș, nr. 121B, sectorul 5, București, având paroh pe P.C. Pr. Claudius Sebastian LUŢAI. Comunitatea Parohială împreună cu toți creștinii prezenți, se vor aduna in biserica parohială la orele 16.00, unde soborul de preoți participanți va săvârși Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului și Taina Sfântului Maslu – de obște.
Toți creștinii doritori de rugăciune sunt așteptați cu drag să primească binecuvântarea lui Dumnezeu și mijlocirea sfinților ocrotitori, ca prin rugăciunile preoților, să li se tămăduiască bolile sufletești și trupești!
Odoare ale sfântului locaș:
- Icoana Acoperământului Maicii Domnului, trimisă prin vedenie de la Vlaherne,
- Icoana Maicii Domnului Pantanasa (copie)
- Icoana Maicii Domnului (Făcătoare de minuni și zămislitoare de prunci)
- un fragment din Lemnul Sfintei Cruci
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Prooroc Ioan Botezătorul
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Arhidiacon Ștefan,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Apostol Petru,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Apostol Pavel,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Apostol şi Evanghelist Matei,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Apostol Simeon, ruda Domnului
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Împărătese Elena,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur,
- un fragment din Sf. Moaste ale Sf. Ier. Ioan cel milostiv, patriarhul Alexandriei
- un fragment din Sf. Moaste ale Sf. M. Muc. Pantelimon, doctor fără de arginţi
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Nectarie de la Eghina,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Cuvios Nichifor Leprosul,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Ioan Iacov de la Neamț, Hozevitul,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Mucenic Sebastian
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Martiri de la Hozeva,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. 14.000 de prunci uciși de Irod,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Mucenici de la M-rea Sf. Teodosie.
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. 40 de Mucenici din Sevastia,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Mucenici de la Aiud,
- Papucul Sf. Gherasim Kefalonitul, izgonitorul de demoni
- Brâul Maicii Domnului de la mănăstirea Vatoped, din Muntele Atos (copie)
Vă așteptăm cu multă bucurie duhovnicească, rugând pe Bunul Dumnezeu să vă ajute în toate, iar pe Maica Domnului, să vă ocrotească, cu Cinstitul Său Acoperământ!
Preot paroh Claudius Sebastian Luțai
INVITAȚIE LA SFÂNTUL MASLU DE OBȘTE
10 august 2022 - general
Conformându-se Hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care în ședința sa de lucru din 25 februarie 2021, a declarat Anul 2022: – „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț în Patriarhia Română”, preoții din Protoieria Sector V, Capitală, se vor întruni în Cercul pastoral nr. 7, din anul 2022, în biserica Parohiei „Acoperământul Maicii Domnului - Teiuș”, din Sectorul V, Capitală.
Odoare ale sfântului locaș:
- Icoana Acoperământului Maicii Domnului, trimisă prin vedenie de la Vlaherne,
- Icoana Maicii Domnului Pantanasa (copie)
- Icoana Maicii Domnului (Făcătoare de minuni și zămislitoare de prunci)
- un fragment din Lemnul Sfintei Cruci
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Arhidiacon Ștefan,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Ioan Gură de Aur,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Pantelimon,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Ioan Iacov de la Neamț, Hozevitul,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Martiri de la Hozeva,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. !4.000 de prunci uciși de Irod,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Mucenici de la M-rea Sf. Teodosie, cel Mare, din Betleem
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. 40 de Mucenici din Sevastia,
- un fragment din Sfintele Moaste ale Sf. Mucenici de la Aiud,
- Papucul Sf. Gherasim Chefalonitul, izgonitorul de demoni
Comunitatea Parohiei „Acoperământul Maicii Domnului - Teiuș”, împreună cu toți creștinii prezenți, se vor aduna in biserica parohială, iar la orele 16.00, soborul de preoți participanți va săvârși Paraclisul Maicii Domnului, Taina Sfântului Maslu – de obște.
Imediat după terminarea Tainei Sfântului Maslu, va fi susținut Referatul: „Rugăciunea – mijloc de comunicare cu Dumnezeu și cu sfinții”dezbătând tema anului comemorativ.
Toți creștinii doritori de rugăciune sunt așteptați cu drag să primească binecuvântarea lui Dumnezeu și mijlocirea sfinților ocrotitori, ca prin rugaciunile preoților, să li se tămăduiască toate bolile sufletești și trupești!
INVITAȚIE LA CINSTIREA ICOANEI PANTANASA
17 aprilie 2022 - general
INVITAȚIE LA CINSTIREA ICOANEI PANTANASA (izbăvitoarea de cancer) IN ZIUA ÎNTÂMPINĂRII DOMNULUI (de Florii)
Cu multă bucurie duhovnicească, vă invităm să participați alături de credincioșii parohiei noastre, la procesiunea de primire in biserica noastră, a "Icoanei Maicii Domnului - Pantanasa"!
O copie fidelă a acestei icoane va fi adusă din Sfântul Munte Atos și dăruită bisericii noastre de un creștin evlavios!
Evenimentul va avea loc in data de 17 aprilie, 2022, in jurul orei 13.0]0, după terminarea Sfintei Liturghii și sfințirea ramurilor de salcie.
Credincioșii vor primi ramuri sfințite de salcie, cu care îl vor întâmpina pe Hristos, ținut in brațe de Preacurata Sa Maică, așa cum este reprezentat in această icoană.
Procesiunea va inconjura biserica de trei ori, apoi va fi depusă in Sfânta Biserică spre închinare și spre folosul și ocrotirea credincioșilor!
Vă așteptăm cu drag, rugând pe Domnul Hristos să vă binecuvinteze, iar pe Maica Domnului să vă ocrotească cu Cinstitul Său Acoperămant!
Delegarea epitropului
23 ianuarie 2022 - general
Delegarea de către Consiliul Parohial a epitropului Bisericii Acoperământul Maicii Domnului-Teius
In ziua de 23 Ianuarie 2022, respectându-se prevederile statutare şi regulamentare privitoare la convocarea Consiliului Parohial, Pc. Pr. Paroh LUȚAI Claudius Sebastian, a deschis şedinţa la orele 12.30, dând citire art. 63 din Statut şi art. 26 din ROD, privitoare la delegarea epitropului.
După ce s-a arătat importanţa acestei şedinţe şi a rolului pe care îl are Epitropul în viaţa parohiei, s-a verificat prezenţa consilierilor şi, cei prezenţi, şi-au exercitat dreptul de vot.
Epitrop a fost delegat dl STĂNESCU Gheorghe care a întrunit cele mai multe voturi.
După toate acestea s-a întocmit prezentul proces – verbal, care, după ce a fost citit, a fost semnat de cei prezenţi.
Alegerile parohiale pt mandatul 2022-2026
16 ianuarie 2022 - general
In ziua de 16 Ianuarie 2022, după ce s-au îndeplinit toate cele prevăzute în Regulamentul pentru funcţionarea organelor deliberative şi executive din Patriarhia Română (ROD), privitor la convocarea Adunării Parohiale electorale, adică: anunţarea acestei Adunări în termen legal şi slujirea Sfintei Liturghii cu chemarea Sfântului Duh, membrii prezenţi ai Adunării s-au întrunit în biserica parohială cu hramul ,,Acoperământul Maicii Domnului”, unde preşedintele Adunării, preotul paroh LUȚAI Claudius Sebastian, la ora 12.30, a deschis Adunarea, dând citire Deciziei Chiriarhale nr. 20/2021 despre alegerea membrilor Consiliului şi Comitetului Parohial pentru o perioadă de 4 ani.
Constatându-se că s-a întrunit prezenţa regulamentară, Adunarea Parohială electorală s-a constituit, alegând, la propunerea preşedintelui, doi bărbaţi de încredere, în persoana Pr. SÂRB Andrei Liviu şi a Pr. VÎRTEJANU Mirea, iar ca secretar pe dl LAMBĂ Doru Cătălin.
La ora 13.00 a început votarea nominală, prin aclamație, a membrilor Consiliului Parohial şi a membrilor Comitetului Parohial, respectându-se prevederile ROD.
După terminarea fiecărei votări, s-a procedat imediat la calcularea rezultatelor, care s-au prezentat Adunării, după cum urmează:
I. Pentru Consiliul Parohial
Au votat un număr total de 123 alegători. Din voturile acestea au întrunit majoritatea regulamentară a voturilor şi au fost alese următoarele persoane:
1. Dl. STĂNESCU Gheorghe - voturi – unanimitate
2. Dl. DUMITRIU Ioan - voturi – unanimitate
3. Dl. CARAIVAN Titi - voturi – unanimitate
4. Dl. STĂLINESCU Răzvan - voturi – unanimitate
5. Dl. VLAD Gheorghe, voturi – unanimitate
6. Dl. POPA Lucian Daniel - voturi – unanimitate
7. Dl. GHEORGHE Marian - voturi – unanimitate
8. Dl. PÂRJOL Dănuț - voturi – unanimitate
9. Dl. TOADER Tudor Dumitru - voturi – unanimitate
10. Dl. MAREȘ Constantin - voturi – unanimitate
11. Dl. PELIN Vasile - voturi – unanimitate
12. Dl. UNGUREANU Aurel - voturi – unanimitate
Membrii supleanți:
1. Dl. BUCURA Gheorghe - voturi – unanimitate
2. Dl. COTAN Gheorghe - voturi – unanimitate
3. Dl. STROESCU Marius - voturi – unanimitate
4. Dl. HILEA Gabriel - voturi – unanimitate
II. Pentru Comitetul Parohial
Au votat un număr total de 123 alegători. Din voturile acestea au întrunit majoritatea regulamentară a voturilor şi au fost aleşi următoarele persoane:
1. D-na STĂNESCU Anișoara - voturi – unanimitate
2. D-na SULTANA Elena - voturi – unanimitate
3. D-na DĂNILĂ Angelica - voturi – unanimitate
4. D-na FOLGOȘI Angelica - voturi – unanimitate
5. D-na CARAIVAN Florentina - voturi – unanimitate
6. D-na STĂLINESCU Florentina - voturi – unanimitate
7. D-na SETELECAN Aneta - voturi – unanimitate
8. D-na MALEȘ Elena - voturi – unanimitate
9. D-na SÂRB Loredana Alexandra - voturi – unanimitate
10. D-na ȘERBAN Daniela Ligia - voturi – unanimitate
11. D-na MOLDOVAN Elena - voturi – unanimitate
12. D-na DINU Irina Florența - voturi – unanimitate
13. D-na CUȚĂR Niculina - voturi – unanimitate
14. D-na MĂGUREANU Ioana - voturi – unanimitate
15. D-na MULȚESCU Petra - voturi – unanimitate
16. D-na GRIGORE Elena - voturi – unanimitate
17. D-na PREDOI Elena - voturi – unanimitate
18. D-na ELISEI Niculina - voturi – unanimitate
19. D-na LEVĂDARU Tița - voturi – unanimitate
20. D-na HILEA Paulina - voturi – unanimitate
21. D-na TEODORESCU Ionela - voturi – unanimitate
22. D-na SOROCEANU Mariana - voturi – unanimitate
23. D-na STOENESCU Maria - voturi – unanimitate
24. D-na DUMITRIU Stanca - voturi – unanimitate
25. D-na MĂNCIULESCU Eugenia - voturi – unanimitate
26. D-na DOBRICĂ Floarea - voturi – unanimitate
27. D-na TEODORESCU Gabriela - voturi – unanimitate
28. D-na VLAD Maria - voturi – unanimitate
29. D-na COACĂ Mariana - voturi – unanimitate
30. D-na TĂNASE Floarea - voturi – unanimitate
După toate acestea s-a întocmit procesul – verbal, căruia, după ce a fost citit în faţa alegătorilor prezenţi şi semnat de cei în drept, i s-a aplicat sigiliul parohiei.
CONVOCARE pentru alegerile parohiale
6 ianuarie 2022 - general
C O N V O C A R E
Noi, parohul bisericii din Parohia ,,Acoperământul Maicii Domnului - Teiuș”, Protoieria Sectorului V, Capitală, Arhiepiscopia Bucureştilor, în temeiul Deciziei Chiriarhale nr. 20/2021, convocăm Adunarea Parohială electorală din susnumita parohie în ziua de 16 Ianuarie 2022, la ora 12.30.
Adunarea se va ţine îndată după oficierea Sfintei Liturghii în biserica parohială ,,Acoperământul Maicii Domnului”, şi se va ocupa numai cu alegerile membrilor Consiliului şi Comitetului Parohial, fără a se mai discuta şi alte chestiuni.
INVITAŢIE LA HRAMUL BISERICII - 2020
23 septembrie 2020 - general
Cu multă bucurie duhovnicească și dragoste frățească, având grijă să respectăm normele igienico-sanitare, impuse de autorităţile din ţara noastră, in contextul pandemiei globale, vă invităm să luaţi parte la Hramul Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului”, din str. Teiuş nr. 121 B, Cartierul Rahova, Sectorul 5, București.
Fiind cea mai importantă sărbătoare a parohiei noastre, vă așteptăm să fiţi alături de noi, fizic sau on-line, pe pagina de socializare a parohiei: facebook.com/ParohiaAcoperamantulMaiciiDomnului ca să-L rugăm împreună pe Bunul Dumnezeu să vă împlinească dorinţele cele bune, iar pe Maica Domnului să vă ocrotească cu Sfântul Său Acoperământ!
PROGRAMUL LITURGIC - MIERCURI – 30 SEPTEMBRIE 2020:
16.00 – 21.00 - Vecernia mare, Acatistul Sfântului Acoperământ, Sf. Maslu, Dezlegări, Molitfe, rugaciuni de folos și Litia.
PROGRAMUL LITURGIC - JOI – 01 OCTOMBRIE 2020:
08.00 – 12.30 - Slujba Utreniei, Sfinţirea apei (Aghiazma mică), Sf. Liturghie.
Vă aşteptăm cu drag, rugând pe Maica Domnului să vă călăuzească paşii spre mântuire!
Preotul Paroh Claudius Sebastian Luţai vă binecuvintează!
MASURI CONTRA CORONA VIRUS
14 mai 2020 - general
In contextul prevenirii imbolnavirii, parohia noastra a decis:
1. Oficierea sfintelor slujbe se va face fara participarea credinciosilor, nici macar pe treptele bisericii, sau in curte.
2. Vom transmite slujba de duminica in direct pe Facebook, pe pagina parohiei: Parohia Acoperamantul Maicii Domnului.
3. Cei care doresc sa fie pomeniti la slujbele oficiate in biserica noastra, sunt rugati sa trimita numele si dorintele pentru care sa ne rugam prin email: preotclaudius@yahoo.com sau prin mesaj text sau WhatsApp, la numarul de telefon: (0040)729049030.
4. Se suspenda Slujba Sf. Maslu urmata de dezlegari, care se oficia in fiecare miercuri seara si Slujba Acatistului urmata de dezlegari, care se oficia vineri dimineata, la care participau un numar mai mare de credinciosi.
5. Vizitele pastorale (sfestaniile) au fost anulate.
6. Se vor face vizite la domiciliu doar pentru impartasirea credinciosilor batrani si/sau netransportabili.
7. Programul liturgic al bisericii se va desfasura normal, adica se vor savarsi Sfintele Liturghii ale darurilor inainte sfintite in cursul saptamanii, sambata si de praznicul Buneivestiri - Sfanta Liturghie a Sf. Ioan Gura de Aur iar iar primele cinci Duminici, in Joia si in Sambata Mare, vom savarsi Sf. Liturghie a Sf. Vasile cel Mare.
6. Recomandam ca spovedaniile sa se anuleze, iar pentru intarirea credinciosilor, sa avem convorbiri duhovnicesti - telefonice, pana la terminarea pandemiei.
7. Va indemnam sa ramaneti in case si sa ne rugam pentru sanatatea tuturor celor atinsi de virus, pentru intelepciune si putere pentru toti cei ce ii trateaza.
8. Noi ne vom ruga pentru toti credinciosii parohiei noastre, pentru cei ce vin si se roaga in biserica noastra si nominal pentru toti cei ce au pomelnice lasate in biserica, sau le vor trimite!
9. A fost impartita painea care in popor se numeste "PASTI" tuturor credinciosilor din parohie, la fel si Lumina Sfintei Invieri, de catre trei preoti de la biserica noastra, sprijiniti de cate cinci voluntari, dar si de alti voluntari care au procurat si taiat painea la biserica, carora le multumim!
10. A fost sfintita Aghiazma mica (cca. 2600 l), la praznicul Izvorului Tamaduirii, apoi a fost impartita credinciosilor din parohie, de catre preotul paroh si cativa voluntari, carora le multumim.
Sf. Maslu pt. toti cei cuprinsi de boli molipsitoare
1 aprilie 2020 - general
Cu ajutorul Bunului Dumnezeu si cu ocrotirea Maicii Domnului, miercuri si vineri, pana la Florii, vom savarsi Taina Sfantului Maslu pt. toti cei cuprinsi de boli molipsitoare sau de alte boli, apoi vom citi Dezlegări, Molitfe si alte rugaciuni de folos, pentru toti cei ce vor participa impreuna cu noi prin intermediul acestui mijloc modern de comunicare, prin pagina de Facebook a parohiei: Parohia Acoperamantul Maicii Domnului.
Prin aceasta randuiala venim in sprijinul tuturor celor ce stau in casa in aceasta perioada si nu pot sa participe la sfintele slujbe, dar incercam sa implinim si cererilor repetate ale credinciosilor, facute prin toate mijloacele moderne de comunicare, in urma acestei pauze sau interziceri a participarii lor la slujbele bisericii.
Speram ca rugaciunea noastra si participarea dumneavoastra sa fie de real folos tuturor!
Indemn la rugaciune, la vremuri grele
21 martie 2020 - general
In aceste vremuri de restriste pentru tara noastra, dar si pentru lumea intreaga, va invit sa facem rugaciunea impreuna, pentru a fi feriti de: boli molipsitoare, foame, sete, venirea altor neamuri asupra noastra si de razboiul cel dintre noi!
Program de rugaciune, pentru fiecare, in casa lui, la serviciu, sau pe unde va aflati:
07.00 - Acatistul Sfintei Parascheva, ocrotitoarea celor aflati la nevoie
09.00 - Acatistul Domnului Hristos (In acest timp noi vom oficia Sf. Liturghie in Biserica)
12.00 - Acatistul Acoperamantului Maicii Domnului (la aceasta ora se vor trage si clopotele in toata tara, cinci minute)
15.00 - Acatistul Sfantului Haralambie "izbăvitor de ciumă şi de foamete"
19.00 - Acatistul Sfantului Spiridon, ocrotitorul bolnavilor, săracilor, părintele orfanilor și învățătorul păcătoșilor
21.00 - Acatistul Sfantului Pantelimon (a carui moaste sunt si in biserica noastra) ocrotitor al medicilor si tamaduitor al bolnavilor
23.00 - Acatistul Sfantului Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucurestilor.
Dupa fiecare rugaciune enumerata mai sus, va rog sa cititi si aceasta rugăciune specială pentru încetarea noii epidemii:
Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ești bogat în milă și, cu purtarea Ta de grijă cea înțeleaptă, ocârmuiești viața noastră, ascultă rugăciunea noastră, primește pocăința noastră pentru păcate, oprește noua boală molipsitoare (noua epidemie), precum ai încetat pedepsirea poporului Tău în vremea regelui David. Cel ce ești Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, dăruiește însănătoșire celor cuprinși de boală, ridicându-i grabnic din patul durerii, ca să Te slăvească pe Tine, Mântuitorul cel Milostiv, iar pe cei sănătoși îi ocrotește de orice boală. Binecuvintează, întărește și păzește, Doamne, cu harul Tău, pe toți cei care, cu iubire de oameni și jertfelnicie, îi îngrijesc pe cei bolnavi la casele lor sau în spitale. Îndepărtează toată boala și suferinţa din popor și ne învață să prețuim viața și sănătatea ca daruri ale Tale. Dăruiește-ne, Dumnezeule, pacea Ta şi umple inimile noastre de credință neclintită în ocrotirea Ta, de nădejde în ajutorul Tău și de dragoste față de Tine și de aproapele. Că al Tău este a ne milui și a ne mântui pe noi, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm: Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Va indemn ca cel putin la o rugaciune din cele enumerate, sa le cititi impreuna cu noi!
Bunul Dumnezeu sa va binecuvinteze in toate, sa ne asculte rugaciunile, iar Maica Domnului sa ne ocroteasca cu Cinstitul Sau Acoperamant!
Trageti clopotele si va rugati la ora 12.00!
17 martie 2020 - general
INITIATIVA CETATENEASCA PENTRU COMBATEREA BOLILOR MOLIPSITOARE
Frati preoti si dragi crestini,
In contextul actual al pandemiei ce s-a abatul asupra lumii, va indemn sa ne apropiem mai mult de Dumnezeu, uniti fiind prin rugaciune, dar stand fiecare in casa lui!
Rog preotii ca la ora 12.00 in fiecare zi pana la Joia Mare a Sf. Patimi sa traga clopotele in toate bisericile timp de cinci miute.
Crestinilor care vor auzi dangatul clopotului le recomand sa citeasca de la 12.00 pana la 12.30, Acatistul Sfantului Acoperamant al Maicii Domnului, sau orice rugaciune doresc sa inalte catre Dumnezeu.
Stim ca in decursul istoriei crestinismului, rugaciunea unita cu sunetul emis de clopote, au indepartat de multe ori ciuma, holera, sau alte boli molipsitoare.
Va indemn sa fim cu totii solidari, ca prin rugaciunea noastra sa cerem milostivirea lui Dumnezeu si ocrotirea Maicii Domnului, asupra poporului roman si a lumii intregi!
Toti cei care aveti posibilitatea transmiteti acest mesaj la fiecare biserica din tara!
Dumnezeu sa va binecuvinteze si sa va dea sanatate, iar Fecioara Maria, "Maica Poporului Roman", sa va ocroteasca!
INVITAŢIE LA TAINA SFÂNTULUI MASLU, DE OBŞTE
3 decembrie 2019 - general
Cu multă bucurie duhovnicească vă invităm să participați marţi, 03 Decembrie 2019, începând cu orele 16.00, la Sfântul Maslu de obște, organizat la biserica parohiei noastre cu Hramul Acoperământul Maicii Domnului, din str. Teiuș, nr. 121 B, Sector 5, București.
Taina Sfântului Maslu va fi oficiată de un sobor de aproximativ 40 de preoți și diaconi, din Cercul pastoral nr. 8, al Protopopiatul Sectorului 5 Capitală, și alți preoți invitați, pentru credincioșii din parohie, precum și pentru toți cei ce vin și se roagă împreună cu noi în sfânta biserica noastră.
Doar pe parcursul evenimentului, în biserica noastră vor fi așezate spre închinare și cinstire, câteva racle cu părticicele din moaștele mai multor sfinți, în care ne punem nădejdea să ne dăruiască tămăduire de bolile sufletești și trupești.
Programul liturgic al manifestării
16.00 - 17.00 – Acatistul Acoperământului Maicii Domnului
17.00 – 17.30 – Canonul Sfântului Maslu
17.30 – 18.30 – Taina Sfântului Maslu
Deoarece anul 2019 este proclamat Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari), ne dorim să ne înscriem şi noi între gospodarii Bisericii Ortodoxe Române, de aceea vă invităm să vedeţi şi lucrările noi de edificare a sfântului lăcaş, al anexelor nou construite, sau care sunt în derulare, ce s-au executat în ultimul an la biserica noastră!
Vă așteptăm cu drag să fiți alături de noi in rugăciune, la acest eveniment deosebit, pentru parohia noastră, rugând pe Bunul Dumnezeu să vă binecuvinteze și pe Maica Domnului să vă ocrotească cu cinstitul Său Acoperământ!
DOLIU PENTRU PAROHIA NOASTRA
21 februarie 2018 - general
In ziua de 21 Februarie 2018, Preotul slujitor la altarul bisericii noastre, P.C. Pr. Oprişa Costi s-a mutat la Domnul!
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace in lacasul ceresc, impreuna cu sfintii Sai!
Primăria si cetatenii Sectorului 5, sunt CTITORI ai bisericii noastre
30 noiembrie 2017 - biserica noua
Primaria Sectorului 5, a sprijinit lucrarile de edificare a bisericii noastre astfel:
Sub conducerea domnului primar Daniel Marian VANGHELIE, a sprijinit continuarea lucrarilor la biserica noastra in anul 2008 cu 150.000 RON, în anul 2009, cu 440.000 RON, iar in anul 2014 cu 100.000 lei.
Sub conducerea domnului primar interimar Dan Iulian CROITORUL a sprijinit continuarea lucrarilor la biserica noastra in anul 2016 cu 350.000 RON.
Sub conducerea domnului primar Daniel FLOREA a sprijinit continuarea lucrarilor la biserica noastra in anul 2017 co 600.000 lei.
Prin aceste donatii, primarii (deoarece ei au aprobat si ne-au sustinut financiar in construirea edificiului), precum si toti cetatenii Sectorului 5, care isi platesc darile catre stat, devin ctitori si binefacatori ai bisericii noastre.
Dumnezeu sa-i binecuvinteze pe toti, iar Maica Domnului sa-i ocroteasca cu Cinstitul sau Acoperamant!
Implinirea a 20 de ani de preotie a preotului paroh
4 octombrie 2016 - general
La data de 4 octombrie 1996, preotul Lutai Claudius Sebastian, actualul paroh al bisericii noastre, a primit Sfanta Taina a Preotiei, in catedrala din Alexandria, Jud. Teleorman, fiind hirotonit de Preasfintitul Galaction Stanga, Intaiul Episcop al Alexandriei si Teleormanului, pe seama Parohiei Sarbeni, Protoieria Videle, avand biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului.
Dupa 10 ani de pastorire in parohia incredintata, a infiintat Parohia noastra cu hramul Acoperamantul Maicii Domnului, unde se straduieste sa construiasca o frumoasa biserica de zid.
In aceasta zi de 4 Octombrie 2016, la implinirea a 20 de ani de preotie a preotului paroh, biserica noastra a fost in sarbatoare, prin evenimentele organizate spre bucuria credinciosilor.
PROGRAMUL LITURGIC
09.00 – 09.30 – Acatistul de multumire, slava lui Dumnezeu pentru toate,
09.30 – 11.00 – Sf. Liturghie a Sf. Ioan Gură de Aur, de multumire
16.00 – 17.00 – Acatistul Sf. Acoperamant,
17.00 – 18.30 – Sfantul Maslu de obste
In prima parte a zilei preotul Lutai Claudius Sebastian, a oficiat Acatistul si Sfanta Liturghie, pentru un numar de aproximativ 50 credinciosi, din parohie si apropiati.
In a doua parte a zilei, dupa Acatistul hramului bisericii, 24 de preoti din cercul pastoral nr. 8, din Protopopiatul Sectorului 5 Capitala si dintre preotii apropiati preotului paroh, au oficiat Sfantul Maslu de obste, spre bucuria celor cca. 200 de credinciosi participanti.
Dupa aceasta preotii au participat la agapa frateasca, iar credinciosii, dupa ce au ascultat un frumos cuvant de invatatura de la P.C. Consilier, Arhimandritul Veniamin Goreanu, au primit iconite de binecuvantare.
INVITAŢIE LA HRAMUL BISERICII
22 septembrie 2016 - general
Cu multă bucurie duhovnicească și deosebită dragoste frățească, vă invităm să luaţi parte la Hramul Bisericii „Acoperământul Maicii Domnului”, din str. Teiuş nr. 121 B, Cartierul Rahova, Sectorul 5, București.
Fiind cea mai importantă sărbătoare a parohiei noastre, vă așteptăm să-L rugăm împreună pe Bunul Dumnezeu să vă împlinească dorinţele cele bune, iar pe Maica Domnului să vă ocrotească cu Sfântul Său Acoperământ!
PROGRAMUL LITURGIC:
Vineri – 30 Septembrie 2016:
17.00 – 20.00 - Vecernia mare a Hramului bisericii, Acatistul Sf. Acoperământ și Litia.
Sâmbătă – 01 Octombrie 2016:
- 8.00 – 9.30 - Slujba Utreniei;
- 9.30 – 10.00 - Sfinţirea apei (Aghiazma mică);
- 10.00 - 12.30 – Sf. Liturghie Solemnă a Sf. Ioan Gură de Aur, parastasul, predica.
După predică urmează agapa frăţească, prin care încercăm să cinstim sărbătoarea după vrednicie.
Locaţie, mijloace de transport :
- tramvaiul 32, de la Unirii până la staţia Mărgeanului, apoi - stânga pe str. Teiuş 1,3 km.
- autobuzul 117, de la Unirii până la capăt, la blocurile noi din zona Pieței Pucheni, apoi pe jos cca 450 m
- cu autoturismul se poate intra prin Str. Teiuş, din Şos. Alexandriei sau prin Şos. Bucureşti-Măgurele şi la cca. 300 m se intră în stânga, pe orice străduţă până în Unitatea militară.
Vă aşteptăm cu drag rugând pe Maica Domnului să vă călăuzească paşii spre mântuire!
Preotul Paroh Claudius Sebastian Luţai vă binecuvintează!
CEREMONIA SOLEMNA DE CINSTIRE A EROILOR 2016
9 iunie 2016 - general
Parohia noastra a cinstit in mod deosebit Ziua Eroilor.
Astfel, Joi 9 Mai, 2016, in ziua de cinstire a Praznicului Inaltarii Domnului, dupa ce au fost oficiate Utrenia, Sfanta Liturghie si Parastasul pentru eroii neamului, a fost rostit un scurt cuvant de invatatura, in jurul orelor 12.30 s-a iesit afara in curtea bisericii, unde exista o cruce mare cu un postament in forma de trepte.
La baza crucii era asezata o masa cu o coliva frumos impodobita si o sticla de vin rosu, iar pe cruce au fost amenajate doua steaguri nationale incrucisate, sub care era postata stema tarii, iar dedesupt un text incadrat intr-o rama:
„OMAGIU SOLEMN
Veşnică recunoştinţă fericiţilor eroi,
care prin curajul şi demnitatea de care au dat dovadă,
s-au sacrificat pentru binele ţării,
pentru libertatea şi demnitatea noastră,
pentru întregirea neamului şi a credinţei strămoşeşti!
Dumnezeu să-i odihnească în pace pe
EROII NEAMULUI ROMÂNESC!”
Cuvantul de deschidere al ceremoniei solemne de cinstire a eroilor, l-a avut Preotul paroh Lutai Claudius Sebastian, de pe podiumul format din treptele bisericii in constructie si declarand deschisa manifestarea solemna.
La acest eveniment care devine traditie in parohia noastra, fiind al doilea an in care ne cinstim eroii in mod deosebit, pe langa credinciosii prezenti la slujba, am avut bucuria de a participa un pluton de soldati, de la Unitatea militara din vecinatatea bisericii, precum si elevii si dascalii din clasele mici, de la Scoala Generala nr. 125, din cuprinsul parohiei.
A urmat o rugaciune de pomenire pentru eroi, oficiata de catre preotul paroh si preotul pensionar imbisericit Plescan Sandu, in fata Sfintei Cruci a eroilor, din fata bisericii, dupa care li s-a cantat vesnica pomenire si a fost ridicata coliva de catre cei prezenti, ca o infratire a romanilor de pretutindeni.
Dupa aceasta, cu ajutorul unei statii de amplificare si a textului tiparit si distribuit tuturor, a fost intonat Imnul National al Romaniei -„Desteapta-te romane”, de catre toti cei prezenti, care si-au tinut mana la inima iar soldatii au dat onorul.
In timp ce se auzeau in difuzoare Imnul eroilor Pui de lei, Trompetele rasuna, Victoria si gloria, Noi suntem cei chemati sa aparam muntii nostrii cei frumosi, Pe-al nostru steag e scris unire, Drum bun, Treceti batalioane romane Carpatii etc., soldatii Armatei romane prezenti, au batut pas de defilare, apoi copiii si credinciosii prezenti, au depus la baza Crucii eroilor flori.
Preotul paroh Lutai Claudius Sebastian a multumit participantilor, incurajandu-i ca si in alti ani sa pastreze traditia de cinstire a eroilor, aceasta actiune fiind o dovada de patriotism, dar si de respect pentru jertfa suprema a eroilor neamului.
La incheierea ceremoniei, toti participantii au primit daruri, iar copiii prezenti au primit cate o pungulita cu dulciuri, din partea unei Organizatii Non Guvernamentale – Aepado.
Sfintirea celui de-al doilea clopot al bisericii
9 iunie 2016 - general
Al doilea clopot al bisericii noastre, a fost sfintit azi, in ziua Inaltarii Domnului in prezenta credinciosilor care urmau sa participe la ceremonia de cinstire a eroilor.
Clopotul cantarind 165 kg, fara limba si suportul de sustinere, a fost daruit bisericii noastre de catre Doamna GAYRAUD MARIA - ANTOANETTE, ginerele BALABAN BOGDAN STEFAN, fiica ALEXANDRA si nepotul PAUL CONSTANTIN, din Bucuresti, pentru care ne rugam sa le implineasca Bunul Dumnezeu rugaciunile.
Asezat fiind cu gura in sus pe treptele bisericii mari, el a fost sfintit, fiind stropit de trei ori cu Aghiazma Mare, de catre preotul paroh Luţai Claudius Sebastian şi de catre preotul pensionar imbisericit Pleşcan Sandu.
Clopotul a fost realizat de firma TEONA PRODIMPEX S.R.L., din Bucuresti.
Clopotele bisericii dau timpului o masura liturgica, umplandu-l de rost. Tragerea clopotelor face pe om sa iasa din randuiala cotidiana, intr-o realitate mai presus de aceea care cade sub simturi.
Fiind socotit un obiect de cult foarte important, clopotul se sfinteste ori se stropeste cu apa sfintita, dupa o oranduiala speciala. Slujba este relativ simpla. Se tamaiaza in patru parti, apoi se zic rugaciunile pentru sfintire si ocrotire. Tamaierea alunga demonii, tot raul si toata necuratia de la clopote, precum de la toata faptura lui Dumnezeu, care se sfinteste cu rugaciunea. In rugaciunile din "Canon pentru binecuvantarea clopotelor", gasim scris: "Toti cei care pot auzi glasul lor in zi si in noapte, sa se impartaseasca de sfintenia sfintilor."
Binecuvinteaza Doamne pe toti cei ce iubesc podoaba casei Tale.
EVENIMENT ISTORIC - Se implinesc 10 ani de slujire in parohie
20 mai 2016 - general
Sfinţirea bisericii–paraclis din lemn - pentru formarea parohiei
Dupa infiintarea Parohiei Acoperamantul Maicii Domnului (01.02.2006) ca entitate juridica, si transferul Pr. Lutai Claudius Sebastian (01.03.2006) de la Parohia Sarbeni, Protoieria Videle, Episcopia Alexandriei si Teleormanului, s-a procedat la organizarea si pregatirea spaţiului pt. slujire.
Astfel a fost construita o biserica-paraclis din lemn, cu suprafata de 50 mp si a fost imprejmuit terenul cu un gard de beton.
A fost utilata bisericuta provizoriu cu icoane, vesminte, policandre, obiecte de cult si cu toate cele trebuincioase desfasurarii cultului divin.
Apoi, la 20 05.2006 fost sfinţită biserica–paraclis din lemn, de catre un sobor de 12 preoti, avand ca protos pe P.C. Consilier Patriarhal Pr. Nicolae Aurel, si cca 1000 credinciosi din toate colturile Bucurestiului.
CONFERINTA DESPRE EDUCATIA COPIILOR
10 aprilie 2016 - general
Parohia Acoperamantul Maicii Domnului – Teius, a organizat in dupa-amiaza zilei de Duminica, 10 Aprilie 2016, Conferinta cu titlul "NORMALUL SI ANORMALUL IN CONTEXTUL ACTUAL, PRIVIND EDUCATIA COPIILOR SI ADOLESCENTILOR- VALORI CRESTINE SI VALORI CONTEMPORANE"!
Evenimentul a avut loc in cladirea mare a bisericii in constructie, care este in stadiu "la rosu", deoarece nu avem o alta cladire sau casa parohiala, iar in demisolul bisericii care are rol de paraclis, chiar daca e finalizat, nu era spatiul necesar desfasurarii evenimentului.
Conferinta a fost sustinuta de preotul paroh Claudius Sebastian LUTAI, alaturi de doamna Dr. Anca OROS, medic specialist psihiatrie pediatrica si de domnul Dan IVANESCU, psiholog clinician si Presedinte fondator la Asociatia Sanatatea Mintala pentru Calitatea Vietii.
La eveniment a participat si doamna Emanuela Violeta BARAC, asistent social al Protoieriei Sectorului V Capitala, din cadrul Arhiepiscopiei Bucurestilor. Aceasta a venit insotita de un grup de cca. 20 de copii, care au cantat cateva cantari cu specific religios, ce au sensibilizat pe toti cei prezenti la eveniment. La sfarsit, acestia au primit daruri constand in dulciuri si reviste pentru copii, oferite de ONG AEPADO si iconite, din partea parohiei.
Conferinta a pus accentul pe modul de revitalizare a valorilor morale, sociale si religioase, modul de crestere si comunicare a parintilor cu copiii lor, precum si pe perceptia tinerilor privind integrarea lor in societate, relatia cu institutiile de invatamant si cu cele de integrare sociala.
Evenimentul s-a bucurat si de lansarea unei expozitii de arta, formata din tablouri si icoane, a unei tinere sperante din parohie, tanara artista Roxana Elena BADUCU!
Rugam pe Maica Domnului sa-i ocroteasca cu Cinstitul Sau Acoperamant pe toti cei ce au participat la eveniment!
SEARA GASTRONOMICA TRADITIONALA!
20 martie 2016 - general
SĂ NE PĂSTRĂM MÂNCĂRURILE TRADIŢIONALE DE POST!
În după-amiaza zilei de Duminică 20 Martie 2016, fiind prima duminică din Postul mare, numită şi Duminica Ortodoxiei, biserica noastra a organizat o seara gastronomica traditionala!
Evenimentul - concurs a fost initiat de un grup de tineri, crestini ortodocşi, din parohie şi din cei ce vin si se roaga în biserica noastră, cu nădejdea că fenomenul secularizarii si al globalizării nu va anula şi diversitatea culinară cu care a fost obişnuit crestinul ortodox, in perioadele posturilor de peste an.
Seara a inceput în incinta bisericii mari, aflată în construcţie, la ora 15.00, cu Cateheza tematică: „Postul si roadele lui in viata crestinului", sustinută de preotul paroh Lutai Claudius Sebastian. După aceasta au urmat câteva intrebari din partea crestinilor si raspunsuri interactive date de preotul paroh.
La concurs s-au înscris 50 produse tradiţionale, care au fost jurizate de un juriu format din preotul paroh Lutai Claudius Sebastian, un bucatar profesionist: D-na Angelica Dănilă şi trei dintre ctitorii bisericii: D-na Anişoara Stănescu, D-nul Daniel Marian Vanghelie şi D-nul Doru Rădulescu.
A urmat concursul propriu-zis, care a fost impartit pe trei sectiuni: dulciuri, ciorbe si mancaruri, participantii avand în faţa produsului prezentat, o hârtie cu numele, mâncarea gătită şi zona geografică din care provine mancarea tradiţională.
La finalul concursului au fost acordate câte trei premii la fiecare sectiune, precum si câte trei mentiuni, precum şi un premiu special, constând în icoane şi cărţi.
Credinciosii din parohie, precum si cei care vin si se roaga in biserica noastra, provin din toate zonele cu traditii bogate in arta gatitului, asa ca nu le-a fost greu sa participe la evenimentul-concurs cu o mancare "ca la mama acasa".
La sfârşitul serii fiecare participant la eveniment, chiar dacă nu a concurat, a primit daruri, constând în dulciuri dăruite de Organizaţia non-guvernamentală Aepado.
Multumim concurentilor, juriului, sponsorilor, organizatorilor si tuturor participantilor la eveniment.
Importanta citirii Moliftelor Sfantului Vasile in ziua de 1 ianuarie
31 decembrie 2015 - general
Moliftele cuprind exorcizarea demonului nu numai din om, ci si din locuri si tinuturi. Cred ca Moliftele ar trebui completate si nu limitate, cu noi formule actualizate la problemele noi, cum ar fi: sa scoata demonii din politica, din masonerie, miscari oculte, de prin unele banci jefuitoare, precum si din alte ideologii dracesti actuale, din secte sau din bisericile ecumeniste, din unii teologi inchipuiti si apostati, din guverne si administratii…
Incepand din secolul IV si pana astazi, exista in molitfelnicele bisericesti rugaciuni de exorcizare si timp de atatea secole poporul lui Dumnezeu s-a servit de ele. Cine nu cunoaste maretia acestor molifte ale Sfintilor Vasile cel Mare si Ioan Gura de Aur, stalpii Ortodoxiei, nu cunosc si nu traiesc prea mult din ortodoxia noastra si nu cred in existenta reala a demonilor.
Rugaciunile de exorcizare sunt consemnate in mai multe manuscrise, astfel: cele mai vechi mss. cu textul original sunt: – pt. Moliftele Sf. Ioan Gura de Aur – Sinaiticus 982 (sec. 13), f. 120; – pt. Moliftele Sf. Vasilie cel Mare – Cryptensis G.b. 2 (sec. 11 ), Grotaferrata, f. 105; Sinaiticus 973 (sec. 12), f. 106; – pt. Moliftele Sf. Grigorie Thaumaturgul – Cryptensis G.b.2.VI (sec. 13), f. 84. Cele mai vechi rugaciuni de alungare a dracilor sau pastrat in Codex Barberinus Graecus 336, din secolul 8, unul din cele mai importante manuscrise liturgice din lume, in care apare pentru prima data textul Liturghiei Sf. Ioan Gura de Aur[1].
Personal cred ca citirea Moliftelor Sf. Vasile, dupa Sf. Liturghie in ziua de 1 ianuarie, este bine sa se faca, asa cum este traditia in Bucovina si in unele zone ale tarii, intrucat multe din obiceiurile ocazionate de sarbatorile de iarna sunt de sorginte pagana si demonica. Cert este faptul ca noi am imprumutat foarte multe obiceiuri pagane care contribuie la secularizarea societatii. Secularizarea nu este rezultatul confruntarii dintre credinta si necredinta, ci a parazitarii credintei, care o transforma in pseudo-credinta, pseudo-traditie sau pseudo-spiritualitate. Fara sa nesocotim sau sa subevaluam patrimoniul de traditii si obiceiuri foarte bogat al tarii noastre, care are caracteristicile unei mosteniri culturale si spirituale ancestrale, trebuie pus accentul pe limita intre sacru crestin si „sacru” pagan si pe dimensiunea spiritualitatii mantuitoare a credintei in Hristos.
Concretizarile spectaculoase ale unor mituri antice legate de simbolistica animalelor sunt manifestari care reprezinta o modalitate originala de exprimare a arhaicelor asociatii rituale dintre animale si cultul cvasiuniversal al soarelui. Este vorba deci de idolatrie, un pacat foarte grav condamnat de Sf. Scriptura. De aceea Sf. Parinti au dat canoane in acest sens, pentru a feri pe crestini de capcanele celui viclean si pedepsesc canonic pe cei care nu se feresc de obiceiurile pagane: canonul 24 Ancira; 83 Vasile cel Mare, care precizeaza: „clericii care practica astfel de obiceiuri sa se cateriseasca; mirenii sa se afuriseasca”; 70, 71 ap.; 24, 51, 61, 62, 65, 71, 94 VI. „Clericul care practica obiceiuri superstitioase sa se cateriseasca; mireanul sa se afuriseasca” – 65, 79 (VI).
In acest context ar fi de dorit ca Sf. Sinod sa dea o reglementare in acest sens si sa aplice canoanele fata de unii preoti si chiar ierarhi care incurajeaza sau sunt indiferenti fata de manifestarea publica a obiceiurilor pagane, desfasurate cu ocazia sarbatorilor de iarna.
Oare mai traim noi, crestinii acestui mileniu, „sarbatorile cu Dumnezeu” – Emanuel? Il mai simtim pe Hristos ca fiind efectiv cu noi sau mai percepem noi dimensiunea autentica a sarbatorilor sfinte in mijlocul acestor dezmaturi ritualice pagane? Oare nu suntem din toate partile asurziti si orbiti de hiturile radio, de emisiunile TV si de alte surogate „craciuniste”, iar in goana noastra din timpul isteriei cumparaturilor de Craciunul, devenit comercial, consumist si chiar orgiastic, nu cumva nu-L mai simtim pe Hristos ca Mantuitor? Nu cumva nu vedem din taina si dragostea lui Hristos decat bradul, obiceiurile pagane reinviate frenetic, porcul si pe Mosul care face discount? Nu reprezinta oare toate acestea o toleranta nepermisa fata de demonizarea colectiva a societatii si a tarii? Nu este oare era Harry Potter o indracire subtila a lumii, sub masca magiei „nevinovate”?
Iata doar cateva motive sa se treaca in randuiala Tedeumului de anul nou si citirea Moliftelor Sf. Vasile, rostite de ziua lui, tocmai pentru a contracara actiunea dezmatului ritualic al obiceiurilor pagane si magia regizata, care se dezlantuie fara oprelisti, la toate nivelurile vietii laice, dar in special de la Craciun si pana la revelionul mult asteptat de unii[2].
Moliftele cuprind exorcizarea demonului nu numai din om, ci si din locuri si tinuturi. Cred ca Moliftele ar trebui completate si nu limitate, cu noi formule actualizate la problemele noi, cum ar fi: sa scoata demonii din politica, din masonerie, miscari oculte, de prin unele banci jefuitoare, precum si din alte ideologii dracesti actuale, din secte sau din bisericile ecumeniste, din unii teologi inchipuiti si apostati, din guverne si administratii centrale si locale, care jefuiesc prin taxe si impozite aberante pe om, pe care il umilesc si-l subjuga in numele unei false simulari a binelui comun.
De toti acesti prigonitori ne lepadam, ne dezicem de ei, dar il rugam, in acelasi timp, pe Sf. Vasile cel Mare sa mijloceasca de ziua lui, la bunul Dumnezeu, la inceputul anului civil, sa scoata toti dracii din cei mentionati mai sus. Deci iata rolul cultic dar si folosul social si comunitar al Moliftelor, citite la cumpana dintre ani.
Daca toata Biserica Ortodoxa Romana ar citi Moliftele Sf. Vasile pe 1 ianuarie sau ale Sf. Ioan Gura de Aur, in cele trei sarbatori randuite cinstirii lui, am convingerea ca multi draci vor pleca din tara aceasta in pustiul si abisul lor.
M-as bucura sa fie introdusa citirea Moliftelor Sf. Vasile si ale Sf. Ioan Gura de Aur si la inceputul anului bisericesc, la 1 septembrie si sa fie la fel de unitara slujba Tedeumului, privind randuiala rugaciunii in completare, deci suplimentata, asa cum am sugerat eu mai sus, si nu in restrictii sau desfiintarea unor practici de secole, care au tinut demonii departe… Deci sa fim la fel de harnici si pentru a adauga putere rugaciunii, in aceeasi masura in care unii se straduiesc sa fie harnici in a o limita, restrictiona si a o dilua…
Prin randuiala speciala propusa pentru Tedeumul de la inceputul anului civil, se recunoaste din partea Bisericii si se adauga implicit, mai mare valoare anului secular, decat anului bisericesc propriu-zis.
In acest context trebuie pusa problema Moliftelor si nu in contextul incidentului de la Tanacu, sau a altor preoti, care manipuleaza slujbele, speculand credinta unora, ceea ce face ca unii, voit sau nevoit, sa desfiinteze sau sa limiteze liturgic Moliftele, facand jocul unor zvonaci de serviciu ai vremii si a altor formatori si ideologi seculari ai omului recent.
Pr. prof Mihai Valica
[1] Revista de gandire si traire romaneasca – ATITUDINI nr. 4 /2009.
[2] Vezi pe larg, pr. Dr. Mihai Valica, Craciunul intre cinstire cultica, pervertire si povara, in: Epifania, nr. 14, decembrie 2010-ianuarie 2011, Iasi, 2010, pp. 119-125.
sursa: www.apologeticum.ro
Sfintirea caselor de Boboteaza
31 decembrie 2015 - general
Incepand cu primele zile ale anului civil, slujitorii sfintelor altare merg si sfintesc casele oamenilor prin stropire cu apa sfintita si vestesc Botezul lui Hristos.
Sfintirea caselor credinciosilor se face prin stropirea cu aghiasma mare in ajunul Bobotezei si prin slujba sfestaniei ce se savarseste la mutarea in casa noua si care se repeta in fiecare an sau chiar mai des, atunci cand lucrarea raului se face simtita in vreun fel in casa.
Omul este solidar cu tot ceea ce il inconjoara. Pacatele, faradelegile omului intineaza spatiul in care acesta le savarseste. Dimpotriva, curatenia vietii lui sfinteste mediul care-l inconjoara. Nu este intamplator faptul ca in popor s-a pastrat zicala: "Omul sfinteste locul".
Apa sfintita de preot poarta in ea puterea curatitoare si sfintitoare a harului dumnezeiesc.
Cand face sfintirea apei, preotul se roaga ca: "apa aceasta sa se sfinteasca cu puterea, cu lucrarea si cu pogorarea Sfantului Duh", "pentru ca sa se pogoare peste ea lucrarea cea curatitoare a Treimii celei mai presus de fire", "pentru ca sa fie tamaduitoare sufletelor si trupurilor si izgonitoare a toata puterea cea potrivnica" si pentru ca "prin gustarea si stropirea cu apa sfintita sa ne trimita Dumnezeu binecuvantarea Sa, care spala intinaciunea patimilor".
Termenul "aghiasma" vine de cuvantul grecesc "aghiasmos", care isi are originea in cuvantul "aghios"(sfant). "Aghiasmos" se poate traduce si ca slujba de sfintire, dar si ca apa sfintita. Astfel, atunci cand spunem "voi face o aghiasma", intelegem slujba, iar cand spunem "voi bea un pic de aghiasma", ne referim la apa sfintita.
Exista si o alta explicatie in legatura cu originea cuvantului "aghiasma". S-a spus ca el vine de la "iazma". In DEX, cuvantul iazma, iezme, cu sensul de "aratare urata si rea, naluca, vedenie", este indicat ca si in DLR, cu etimologie necunoscuta.
Se cere o explicatie in legatura cu sensul cuvantului iasma-iazma, de "aratare urata si rea, naluca, vedenie", contrar sensului originar de "apa sfintita". Explicatia este urmatoarea: atunci cand preotul sfinteste apa, la sfarsit, canta troparul: "Mantuieste, Doamne, poporul Tau, si binecuvinteaza mostenirea Ta, biruinta binecredinciosilor crestini asupra celui potrivnic daruieste, si cu crucea Ta pazeste pe poporul Tau". Cand se canta troparul, preotul stropeste pe credinciosi in cele patru puncte cardinale cu apa sfintita, spre alungarea "celui potrivnic", adica a celui rau, a celui urat, care este naluca, vedenie rea, satana. De la actiunea stropirii cu apa sfintita si rostirea cantarii ei, s-a retinut in popor scopul urmarit prin aiasma - aiazma - iazma, de a alunga "aratarea urata si rea", adica duhul cel rau, satana.
E bine sa stim ca harul lui Dumnezeu vine acolo unde este chemat. Asa ca nu putem pune un semn de egalitate intre apa nesfintita si aghiasma. Nici in cadrul Sfintei Liturghii, harul lui Dumnezeu nu se pogoara peste toata painea care este in biserica, pentru a o preface in Trupul Domnului, ci doar asupra darurilor pregatite special pentru aceasta. Harul lui Dumnezeu se pogoara in timpul slujbei de sfintire a apei doar peste apa pregatita din timp pentru acest lucru si nu peste toata apa care exista in alte locuri. Iata de ce e bine ca omul sa-si deschida casa atunci cand preotul vine sa le sfinteasca, pentru ca sfintirea casei vecinului nu inseamna si sfintirea propriei case.
Adrian Cocosila
sursa: CrestinOrtodox.ro
De ce umbla preotul cu icoana inaintea Craciunului?
20 decembrie 2015 - general
Umblatul cu icoana este vestirea unei mari bucurii, fie a Nasterii Domnului, cand intreaga faptura vazuta si cea nevazuta se pregateste de sarbatoarea Intruparii Fiului lui Dumnezeu, fie a Botezului Mantuitorului, cand apele se sfintesc si intreaga natura se innoieste.
Din punct de vedere liturgic, putem spune ca aceasta traditie, a umblatului cu icoana, este un fel de slujba in afara zidurilor bisericii. Este o slujba savarsita pe ulite si pe stradute, prin curti si prin case, pe la ferestre si pe la usi. Precum odinioara facea crainicul, parintele se straduieste a anuta in tot locul si pe tot omul o mare veste: Dumnezeu se face om, ramanand insa Dumnezeu! Astfel, singurul lucru nou sub soare se arata vrednic de o asemenea mare vestire.
Umblatul cu icoana inaintea Craciunului
Umblatul cu icoana pentru a vesti Nasterea Domnului este o randuiala foarte veche, urmele ei pierzandu-se in anii de inceput ai erei crestine. Astfel, aceasta traditie ne apare inca din primele secole ale crestinismului, inca de pe cand sarbatoarea Nasterii Domnului si cea a Bobotezei se sarbatoreau impreuna, in ziua de 6 ianuarie.
Sarbatoarea Epifaniei (a Aratarii Domnului), cum erau numite cele doua mari praznice, s-a sarbatorit astfel pana in anul 379, cand cele doua mari sarbatori s-au separat in doua zile diferite. Din anul 379, Craciunul a inceput a se sarbatori la data de 25 decembrie, umblatul cu icoana fiind inca de atunci ceva binecunoscut.
Umblatul cu icoana inaintea Craciunului este o frumoasa slujba misionara, avand mareata datorie de a anunta nespusa dragoste a lui Dumnezeu fata de om, anume aceea de a se intrupa "pentru noi si pentru a noastra mantuire". Se vede cum aceasta vizita a preotului pe la casele crestinilor este o datorie, ca un fel de strigat de bucurie ce nu poate fi oprit.
Fiecare preot vesteste Nasterea Domnului in parohia lui. Astfel, in functie de marimea parohiei, preotul poate incepe sa umble cu icoana mai devreme sau mai tarziu. La sate, aceasta vestire se petrece in chiar ajunul Craciunului, ori cu vreo doua zile mai inainte. In schimb, la orase, unde parohiile sunt mai mari si credinciosii mai numerosi, preotii pot incepe chiar cu cateva zile bune mai devreme.
Preotul isi pune doar epitrahilul (dintre vestmintele liturgice), iar in mana poarta icoana Nasterii Mantuitorului. Impreuna cu un dascal, care il insoteste, si cu credinciosii la care se opreste, preotul canta Troparul Nasterii Domnului, dand celor de fata spre sarutare, rand pe rand, icoana Nasterii Domnului. Bucuria Nasterii Domnului se pregusta inca de pe acum.
Credinciosii simt mare bucurie fata de aceasta vizita a preotului cu icoana. Preotul vine cu Sfanta Icoana in casa fiecaruie, binecuvantand pe toti cei de fata, cat si pregatirile casei pentru intampinarea maretului eveniment al Nasterii. Fiecare dintre cei ai casei se ingrijeste de cate ceva, colindele se aud lin spre seara, parintele ciocane la usa purtand in maini Sfanta Icoana a Nasterii Domnului, credinciosii se umplu de bucurie sfanta, totul vesteste sarbatoarea.
In comunitatea rurala traditionala, dupa momentul cantarii troparului Nasterii, preotul binecuvanta alimentele pregatite cu grija si asezate pe masa, langa icoane. Dupa ce alimentele au fost binecuvantate pot fi oferite de pomana pentru sufletele celor adormiti, astfel incat si acestia sa se bucure de de vestea cea minunata a Nasterii Domnului. Pentru sufletele celor adormiti se pregatesc colacei, bob fiert, grau fiert, prune uscate, sarmalute de post, precum si fructe, printre care mere si nuci.
Cu toate acestea, sunt inca si unii dintre cei aflati in parohie care nu se bucura de acest lucru, ba mai mult se arata chiar mahniti de vizita preotului, neprimindu-l pe acesta in casele lor, pentru a vesti Nasterea Domnului. "Vine prea tarziu sau prea devreme. Ne deranjeaza.” Acestea sunt gandurile unora ca acestia. Cei care nu vibreaza deloc la aceasta sunt, in mare parte, oameni de la oras, la tara pastrandu-se inca mult mai vie constiinta bucuriei Craciunului, vestita prin preot. Preotul insa nu se supara, caci el are datoria de a vesti celor ce au „urechi de auzit” si de a mangaia pe cei bucurosi de Nasterea Domnului.
Frumos da marturie un suflet cuprins de nostalgia copilariei, spunand astfel: "Ce pacat ca sunt din ce in ce mai putini oameni care sa iasa din casa si sa vada "pe unde a ajuns parintele", asa cum faceau parintii si vecinii mei. Cat de mult mi-as dori sa-l mai aud pe tata spunand: "E pe la nea Ion", adica la cinci case distanta de noi."
Teodor Danalache
sursa: http://www.crestinortodox.ro
Eveniment istoric pt. biserica noastra
1 noiembrie 2015 - biserica noua
Sfintirea locului bisericii
In aceasta zi se implinesc 11 ani de cand vrednicul de pomenire, P.F. Patriarh Teoctist Arapasul, a delegat pe P.S. Sebastian Ilfoveanu sa sfinteasca locul pentru construirea bisericii noastre. Astfel, in dupa-amiaza zilei de 1 noiembrie 2005, intr-o zi mohorata si friguroasa de toamna, asociata cu o burnita groasa, P.S. Sebastian ajunge la locul pt. sfintire si pentru ca vede ingrozit vitregiile terenului, spune cateva cuvinte memorabile: „Unde m-ati adus fratilor, la capatul pamantului...”.
Aici este este intampinat cu „paine si sare” de catre primul ctitor si donatoarea terenului, doamna Anisoara Stanescu si primeste un buchet de la doamna preoteasa Carmen Lutai. La fata locului se aflau si un sobor de preoti si diaconi precum si de cca. 200 de credinciosi veniti din toate colturile Bucurestiului.
P.S. Sebastian oficiaza slujba de sfintire a locului, infige crucea si pune piatra de temelie pentru viitoarea biserica de zid, cu hramul „Acoperamantul Maicii Domnului”, apoi incalzeste inimile credinciosilor cu un frumos cuvant inaltator despre importanta zidirii unei biserici si cine sunt ctitorii ei. La sfarsit preotul paroh Claudius Sebastian Lutai, multumeste tuturor participantilor si daruieste Prea Sfintitului o frumoasa icoana argintata a Maicii Domnului cu Pruncul.
Acest eveniment istoric pentru biserica noastra a ramas un punct de reper in mintea participantilor precum si a tuturor celor care au vazut greutatile ori s-au implicat sa ajute la construirea bisericii.
Cum il cinsteste biserica noastra pe Sfantul Pantelimon
27 iulie 2015 - general
Biserica noastră are în păstrare ca “o comoară de mult preţ”, o părticică din moaştele Sfântului Pantelimon, doctor fără de arginţi.
Pentru aceasta am incercat sa aducem o cinste deosebita Sfantului Pantelimon, in ziua sa de cinstire, chiar daca nu este o sarbatoare cu cruce rosie in calendar, ci pentru ca il consideram ca un ocrotitor al sfintei noastre biserici.
Astfel, in dimineata zilei de luni-27-07-2015, la ora 9.00 s-a savarsit Acatistul Sfantului Pantelimon, apoi s-a organizat o procesiune, inconjurand de trei ori cladirea bisericii.
Procesiunea formata din patru preoti si cca. 50 credinciosi, a fost insotita de cantari si ecteniile speciale pt. sanatate.
Racla cu sfintele moaste era purtata de cate doi preoti pe umeri si schimbata intre ei la fiecare ocol, era incadrata de cruce, steaguri, preotii care tamaiau cu cadelnita si credinciosii din parohie, dar si veniti si din alte parohii.
La sfarsitul procesiunii, s-a intrat in biserica si a fost savarsita Sfanta Liturgie a Sfantului Ioan Gura de Aur.
Preotul Daniel Ganga a tinut un cuvant de invatatura, apoi a fost organizata o mica agapa frateasca.
Succintă prezentare a moaştelor
Sfintele moaşte sunt aşezate într-un pandantiv aurit, într-o raclă sculptată în lemn de nuc, la loc de cinste, pe o măsuţă care are ataşată o icoană mare care îl reprezintă pe Sfântul Pantelimon, în latura dreaptă din pronaosul demisolului bisericii noastre.
Rămânând permanent în biserică, spre cinstirea şi binecuvântarea credincioşilor ce intră şi se roagă într-ânsa, Sfântul Pantelimon se bucură de o aleasă evlavie şi preţuire.
Pentru rugăciunile Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, doctor fără de arginţi, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi!
Emiterea unei noi autorizatii de constructie a bisericii
24 iunie 2015 - biserica noua
Datorita faptului ca necesitatile spatiului eclesial au impus modificarea proiectului initial prin construirea unui demisol, a prelungirii bisericii in partea din fata cu un pridvor generos (85 mp utili), la demisol avand rol de a facilita intrarea, dar si de pangar, peste care s-a construit cafasul (locul unde sta corul), care va fi strajuit de doua turnulete (in ideea ca biserica sa aiba trei turnuri, in numele Sfintei Treimi), la 24 Iunie 2015, a fost emisa de catre Primăria Sectorului 5, o noua Autorizaţie de construire Nr. 136-T, care „AUTORIZEAZĂ CONTINUAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUIRE CLOPOTNIŢĂ, TROIŢĂ, BIROU PAROHIAL şi CONTINUAREA LUCRĂRILOR DE CONSTRUIRE BISERICĂ, EXTINDERE ŞI ÎMPREJMUIRE, ÎN VALOARE DE 748.077,00 RON”.
Pana in momentul de fata a fost amenajat subsolul bisericii, pentru buna desfasurare a sfintelor slujbe. Astfel, a fost utilat cu instalaţie electrica, termică (incălzire cu centrală pe curent electric), audio şi sistem de supraveghere video; a fost finalizata catapeteasma sculptata in lemn de stejar. au fost au fost pictati peretii prin aplicarea unor picturi pe panza incadrate de un placaj de piatra, iar tavanul prin aplicarea unor medalioane pictate pe panză.
In partea de sus, la suprastructura (biserica propriu-zisa), au fost construite zidurile bisericii până la cota de h = + 8,50 m si s-a executat cofrarea arcelor si a boltilor pana la cota h = + 15,5 m si se lucreaza la construirea turlei mari.
Etapa urmatoare ar fi construirea turnurilor mici din fata.
Lucrarile de edificare a obiectivului nu se vor finaliza la “roşu” către sfârşitul anului 2014, cum era prevazut, datorita lipsei fondurilor.
SA NE CINSTIM EROII NEAMULUI !
21 mai 2015 - general
CEREMONIA SOLEMNA DE CINSTIRE A EROILOR
La fel ca toate parohiile ortodoxe romane, si Parohia noastra a cinstit in mod deosebit Ziua Eroilor.
In acest sens, in saptamana precedenta au fost intocmite liste cu eroii proveniti din neamurile crestinilor din parohie, si au fost invitate mai multe personalitati.
Astfel, Joi 21 Mai, 2015, in ziua de cinstire a Praznicului Inaltarii Domnului si a cinstirii Sfintilor Imparati Constantin si Elena, a fost oficiata Utrenia, Sfanta Liturghie si Parastasul pentru eroii neamului, precum si pentru cei adormiti care au purtat numele de Constantin sau Elena, si apoi a fost rostit un cuvant de invatatura.
La ora 12.30 s-a iesit afara in curtea bisericii, unde exista o cruce mare cu un postament in forma de trepte, care a fost impodobit din timp cu ghivece de flori multicolore, cu sprijinul Administratiei Domeniului Public al Sectorului 5.
La baza crucii era asezata o masa pe care trona o coliva frumos impodobita si o sticla de vin rosu, iar pe cruce au fost amenajate doua steaguri nationale incrucisate, sub care era postata stema tarii, iar dedesupt un text incadrat intr-o rama:
„OMAGIU SOLEMN
Veşnică recunoştinţă fericiţilor eroi, care prin curajul şi demnitatea de care au dat dovadă s-au sacrificat pentru binele ţării, pentru libertatea şi demnitatea noastră, pentru întregirea neamului şi a credinţei strămoşeşti!
Dumnezeu să-i odihnească în pace pe EROII NEAMULUI ROMÂNESC!”
Cuvantul de deschidere al ceremoniei solemne de cinstire a eroilor, l-a avut Preotul paroh Lutai Claudius Sebastian, invitand oficialitatile sa urce pe podiumul format din treptele bisericii in constructie si declarand deschisa manifestarea solemna.
A urmat o rugaciune de pomenire pentru eroi, oficiata in fata Sfintei Cruci din fata bisericii, dupa care li s-a cantat vesnica pomenire si a fost ridicata coliva de catre cei prezenti, ca o infratire a romanilor de pretutindeni.
Dupa ce au luat cuvantul Domnul Dan Croitorul, Primarul Interimar al Sectorului 5 si Prof. Beuceanu George, Directorul Scolii Gimnaziale nr. 125, Preotul paroh Lutai Claudius Sebastian a citit „Mesajul Preafericitului Daniel la Ziua Eroilor”, si a multumit participantilor, incurajandu-i ca si in alti ani sa pastreze traditia de cinstire a eroilor.
In timp ce la statia de amplificare a fost pus Imnul National al Romaniei, „Desteapta-te romane”, cantat de Corul Armatei impreuna cu fanfara, un pluton de 27 soldati ai Armatei romane, de la unitatea militara invecinata cu biserica noastra, au dat onorul iar toti cei prezenti au putut sa cante impreuna cu ei.
Pe strada din fata bisericii, soldatii au batut pas de defilare, in timp ce la statie s-au auzait alte cantece patriotice: Imnul Eroilor, Pui de lei, Trompetele rasuna, Victoria si gloria, Noi suntem cei chemati sa aparam muntii nostrii cei frumosi, Pe-al nostru steag e scris unire, Drum bun, Treceti batalioane romane Carpatii, etc.
Tot in acest timp, la baza crucii eroilor, din partea Primariei Sectorului 5 a fost depusa o coroana de flori de catre Domnul Dan Croitorul, Primarul Interimar al Sectorului 5 impreuna cu Domnul Leonard Petre, Administratorul Primariei Sectorului 5, apoi din partea noastra, a Parohiei Acoperamantul Maicii Domnului – Teius a fost depusa o coroana de flori de catre Domnul Epitrop Gheorghe Magetz, reprezentantul Consiliului parohial si de catre Domnul Stoian Cornel, reprezentantul Comitetului parohial, apoi toti credinciosii prezenti au depus cate o floare sau o lumanare la baza crucii eroilor.
Laudabila este si participarea profesorilor si elevilor claselor mici de la Scoala gimnaziala nr. 125, aflata in cuprinsul parohiei noastre, care, dupa ce au depus cate o floare, au primit din partea parohiei cate o pungulita cu daruri (o felie de cozonac, un ou rosu, o briosa, un paharel cu coliva si o carte) si din partea unei Organizatii Non Guvernamentale – Aepado, cate o jucarie.
Toti participantii, cu mic, cu mare, au primit din partea parohiei Diplome de participare.
„Cu profunda recunostinta in suflete si in constiinte, pretuim pe toti eroii cei de demult ai luptelor pentru libertate, unitate si apararea Crestinatatii si a Europei intregi, pe cei de la Posada, Rovine, Vaslui, Razboieni, Calugareni ori Selimbar, pe cei din luptele Razboiului pentru Independenta din 1877-1878, pe cei din bataliile Razboiului pentru Intregirea Neamului din 1916-1918, pe cei ce s-au jertfit pentru tara in 1941-1945 pe fronturile celui de-Al Doilea Razboi Mondial, pe cei ce s-au jertfit pentru libertate si credinta in Decembrie 1989, precum si pe toti cei care si-au daruit jertfa suprema acolo unde tara le-a incredintat misiunea in anii din urma.
Fie ca lumina Zilei Eroilor din Ziua Inaltarii la Ceruri a Mantuitorului nostru Iisus Hristos sa reverse in sufletele romanilor de pretutindeni sentimentele inaltatoare ale iubirii de Dumnezeu, de Neam si de Patrie, dimpreuna cu sentimentul de recunostinta fata de toti Eroii neamului romanesc, sentiment exprimat duhovniceste in rugaciuni de pomenire, si solemn in ceremonii de cinstire, spre slava lui Dumnezeu si demnitatea noastra ca popor”. († DANIEL - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane)
Ajutorul firmele la construirea bisericii este deductibil din impozitul pe profit!
13 ianuarie 2015 - biserica noua
Donaţiilor de 2% pentru persoanele fizice, le corespunde varianta de 3‰ pentru persoanele juridice, concretizată printr-un contract de sponsorizare.
Potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, sponsorizarea se realizează pe bază de contract încheiat în formă scrisă între sponsor şi beneficiar, cu specificarea obiectului, valorii şi duratei sponsorizării, precum şi a drepturilor şi obligaţiilor părţilor. Motivul ce face necesară încheierea contractului de sponsorizare este acela că, în esenţă, prin actul de sponsorizare se efectuează un transfer de proprietate asupra unor valori sau bunuri.
În cazul unei sponsorizări constînd în bunuri materiale, acestea vor fi evaluate, prin actul juridic încheiat, la valoarea lor reală în momentul predării către beneficiar.
Conform Art. 31 (4), Titlul II, din Codul Fiscal, Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea şi legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt în limita a 3‰ din cifra de afaceri;
b) nu depăşesc mai mult de 20%, din impozitul pe profit datorat.
În continuare, iată un exemplu de calcul privind scăderea din impozitul pe profit a cheltuielilor reprezentînd sponsorizarea:
Să presupunem că o persoana juridică plătitoare de impozit pe profit încheie un contract de sponsorizare în valoare de 300 RON cu „Parohia Acoperamantul Maicii Domnului” la data de 30 decembrie 2014.
La calculul profitului impozabil pentru trimestrul III 2014, contribuabilul prezintă următoarele date financiare:
Venituri din vînzarea mărfurilor: 100.000 RON
Venituri din prestări de servicii: 200 RON
Total cifră de afaceri: 100.200 RON
Cheltuieli privind mărfurile: 75.000 RON
Cheltuieli cu personalul: 2.000 RON
Alte cheltuieli de exploatare: 9.000 RON (din care: 300 RON sponsorizare)
Total cheltuieli: 86.000 RON
Calculul profitului impozabil pentru trimestrul III din 2014 se face după cum urmează:
Profitul impozabil = 100.200 - 86.000 + 1.500 = 14.500 RON. (este evidenţiat faptul că respectivele cheltuieli cu sponsorizarea nu se scad din totalul încasărilor, fiind cheltuieli nedeductibile la determinarea profitului impozabil)
Impozitul pe profit înainte de scăderea cheltuielii cu sponsorizarea = 14.500 x 16% = 2.320 RON.
Avîndu-se în vedere condiţiile de deducere prevăzute la art. 31, alin. (4) din Codul fiscal, se vor calcula limitele pînă la care se poate ridica valoarea cheltuielilior cu sponsorizarea, pentru a putea fi scăzute. Acestea sunt:
- 3‰ din cifra de afaceri reprezintă 300,60 RON;
- 20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezintă 502,40 RON.
Cum limita mai mică este cea dintîi, rezultă că suma de scăzut din impozitul pe profit este 300 RON. Pentru trimestrul III 2014, impozitul pe profit datorat este deci de: 2.320 - 300 = 2.020 RON.
Surse:
LEGEA nr. 32 din 19 mai 1994 (actualizată) privind sponsorizarea
LEGEA nr. 571 din 22/12/2003 (actualizată) privind Codul fiscal
---------------------------------------------------------------------------------------
Chiar daca sunt foarte mici facilitatile pt. sponsorizare, va indemn sa o faceti, pt. ca efortul nu e decat al contabilului dumneavoastra care va calcula suma!
Sper sa gasiti contabili intelegatori in acest sens (ma lovesc mereu de o rea vointa a contabililor care nu stiu cum sa-l induplece pe sefu`ca e prea complicat sa calculeze si, oricum e nesemnificativa suma)!
Prin aceasta va construiti si dumneavoastra comoara in ceruri iar pe pamant toate rugaciunile celor ce se vor ruga in aceasta biserica, va vor ajuta acum si in vecii vecilor!
Povestea icoanei trimise de Maica Domnului
14 octombrie 2014 - general
Marturia preotului Claudius Luțai:
Astazi la Sfanta Liturghie, intru cinstirea Sfintei Parascheva de la Iași, am slujit singur, deoarece parintii impreuna-slujitori au fost plecati la hramurile altor biserici.
La miruit, a ramas la urma o crestina, pe care nu o mai vazusem in biserica noastra. M-am gandit ca posibil sa fie in trecere si a intrat sa se roage.
Smerita, imbracata in haine cernite, s-a apropiat sfioasa, iar dupa ce mi-a sarutat mana, cand am miruit-o, a spus: Parinte, m-a trimis Maica Domnului la dumneavoastra!
Sfinţirea demisolului - paraclis, de hramul bisericii
1 octombrie 2014 - general
Târnosirea sau sfinţirea unei biserici este un ritual sfânt şi bogat în semnificaţii spirituale prin care se cere lui Dumnezeu harul Său sfinţitor pentru ca biserica – locaş de închinare – ofrandă a ctitorilor şi binefăcătorilor ei – să fie sfinţită aşa cum sfinţim în biserică ofrandele (darurile) pe care le aducem la Sfântul Altar.
Sfințirea lăcașurilor de cult se face printr-o slujbă specială oficiată de către episcop și prin ungerea cu Sfântul și Marele Mir a Sfintei Mese și a pereților bisericii.
Lucrările de edificare a Bisericii Acoperămantul Maicii Domnului au fost incepute in anul 2008, iar la momentul de faţă ne aflăm la cota + 17 m. Datorită lipsei fondurilor pentru terminarea bisericii propriu-zise, s-a impus transformarea demisolului edificiului în spaţiu cultic, amenajandu-se aici începand din anul 2009, o biserică-paraclis.
Ca şi orice altă biserică, după terminarea lucrărilor de amenajare, utilare si impodobire cu toate cele necesare săvarşirii sfintelor slujbe, aceasta trebuia sfinţită. În acest sens preotul paroh împreună cu Consiliul parohial au hotărat invitarea Chiriarhului (Episcopului) locului, de hramul bisericii pentru sfintire.
Deoarece la data stabilită, Preafericitul Daniel, Arhiepiscopul Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, (fiind Chiriarhul locului), a participat la slujba de înmormântare a ÎPS Mitropolitul Nicolae al Banatului, la Timișoara, a delegat pe Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, pentru a veni la sfinţire.
Astfel, în dimineaţa zilei de 1 Octombrie 2014, în jurul orei 9.00, Preasfinţitul Varlaam a poposit în mijlocul parohiei noastre însoţit de doi diaconi. Aici a fost întampinat de un sobor de preoţi şi de un număr impresionant de oameni, pe care i-a binecuvantat.
Preoţii slujitori, participanţi la sfinţirea demisolului au fost:
1. Pc. Pr. Vasile Dumitru, Protopop al Protoieriei Sectorului V Capitală, Arhiepiscopia Bucureştilor;
2. Pc. Pr. Durlea Ionel, inspector eparhial bisericesc, paroh la Parohia Sfantul Gheorghe – Vechi, Protoieriei Sectorului III Capitală, Arhiepiscopia Bucureştilor;
3. Pc. Pr. Ion Grădincea, secretar al Protoieriei Sectorului V Capitală, paroh la Parohia Sfanta Treime – Ghencea, Protoieria Sector V Capitală, Arhiepiscopia Bucureştilor;
4. Pc. Pr. Ion Ciucă, paroh Parohia Izvorul Tămăduirii - Roşu - Chiajna, Arhiepiscopia Bucurestilor;
5. Pc. Pr. Luţai Vasile, paroh la Parohia Vişeu de Sus – III, Protopopiatul Vişeu, Episcopia Maramureşului şi Sătmarului;
6. Pc. Pr.Ion Săsăreanu, paroh la Parohia Bumbăcari, Protoieria Sector V Capitală, Arhiepiscopia Bucurestilor.
7. Pc. Pr. Gheorghe, paroh la Parohia Sfanta Treime – Fundeni, Protoieriei Sectorului II Capitală, Arhiepiscopia Bucureştilor;
8. Pc. Pr. Aurel Mateescu – paroh la Parohia "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil - Stefanestii de Jos" - Ilfov, Arhiepiscopia Bucurestilor;
9. Pc. Pr. Ion Barbu, paroh la Parohia Vovidenia, Protoieria Sector V Capitală, Arhiepiscopia Bucurestilor.
10. Pc. Pr. Florin Iorga - Parohia "Sfantul Apostol Andrei - Frunzanesti", Episcopia Sloboziei si Calarasilor;
11. Pc. Pr. Aurel Radu, Parohia "Sfanta Parascheva si Sfantul Ioan Rusul - Salaj", Arhiepiscopia Bucurestilor;
12. Pc. Pr. Pop Vasile, preot slujitor la Parohia Sfantul Elefterie, Protoieria Sector V Capitală, Arhiepiscopia Bucurestilor.
13. Pc. Pr. Sandu Pleşcan - preot pensionar imbisericit la Parohia Acoperămantul Maicii Domnului – Teiuş, Protoieria Sector V Capitală, Arhiepiscopia Bucurestilor;
14. Pc. Pr. Lutai Claudius Sebastian, paroh la Parohia Acoperămantul Maicii Domnului – Teiuş, Protoieria Sector V Capitală, Arhiepiscopia Bucurestilor.
După ritualul închinării si înveşmantarea episcopului, pe fondul cantărilor specifice ale sfarşitului slujbei Utreniei, datorită faptului că se săvarşise anterior de către preoţii participanţi sfinţirea apei sau aghiazma mică, s-a săvarşit slujba tarnosirii sfintei Mese şi a sfinţirii interiorului demisolului – paraclis al bisericii.
Dintre toate binecuvântările sau consacrările liturgice, prin care sunt introduse în serviciul cultului divin persoane sau lucrări, slujba sfinţirii bisericii este, fără îndoială, cea mai solemnă, mai frumoasă şi în acelaşi timp, una dintre cele mai vechi. Această grandoare a slujbei este generată şi de importanţa covârşitoare pe care o are biserica, în sensul ei de locaş de închinare, în viaţa credincioşilor şi în strădaniile lor pentru trăirea unei vieţi religios-morale cu adevărat creştine şi spre câştigarea mântuirii.
La sfarşitul slujbei de sfinţire, Preasfinţitul Varlaam a rostit un scurt cuvant de învăţătură, arătand importanţa sfinţirii bisericii ca izvor al primirii harului divin, importanţa trecerii tuturor credincioşilor prin Sfantul Altar pentru a săruta Sfanta Masă, Sfanta Evanghelie şi Sfanta Cruce, îndemnand la calm şi bună randuială, în acest sens.
După aceasta, episcopul, preoţii, diaconii şi credincioşii au ieşit din demisol, indreptandu-se spre partea din faţă a bisericii propriu-zise, unde fusese amenajat un altar de vară, în pridvorul bisericii în construcţie. Aici s-a savarşit Sfanta Liturghie Solemnă, Arhierească.
După Sfanta Evanghelie, Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, a rostit o frumoasă predică, în care a adus aminte de toate evenimentele importante din istoria mantuirii, referitoare la Maica Domnului, precum şi de evenimentul în care Maica Domnului s-a aratat în biserica din Vlaherne şi a întins peste credincioşi Sfantul Său Acoperămant. Apoi a arătat importanţa zidirii bisericilor şi cinstea pe care o au ctitorii şi binefăcătorii, în faţa lui Dumnezeu.
La sfărşitul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop vicar patriarhal, conformandu-se Ordinului Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor nr. 10.757 / 26.09.2014, Sectorul Administrativ Bisericesc, a acordat din partea Preafericitului Daniel, Arhiepiscopul Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, cateva distincţii bisericeşti, următoarelor persoane:
1. „Ordinul Sanctus Stephanus Magnus pentru clerici”- Pc. Pr. paroh Claudius Sebastian Luţai, de la Parohia Acoperămantul Maicii Domnului – Teiuş, Protoieria Sector V Capitală;
2. „Ordinul Sfinţii Martiri Brancoveni” - d-nei Anişoara Stănescu – primul ctitor şi donatoarea terenului pt. biserică
3. „Ordinul Sfinţii Martiri Brancoveni”- d-nului Daniel Marian Vanghelie, primarul Sectorului 5 din Bucureşti, a fost înmanat reprezentantului domnul Leonard Petre, Administratorul Primăriei Sector 5.
4. „Diploma Omagială Sfinţii Martiri Brancoveni”- d-nei Alice Cosambescu;
5. „Diploma Omagială Sfinţii Martiri Brancoveni”- d-nului Miron Tonghioiu;
6. „Diploma Omagială Sfinţii Martiri Brancoveni”- fam. Cristian şi Maria Constantinescu;
7. „Distinctie de vrednicie cu chipul Sfantului Cuvios Dimitrie cel nou, ocrotitorul Bucureştilor” – Consiliului parohial al Parohiei Acoperămantul Maicii Domnului – Teiuş, Protoieria Sector V Capitală, reprezentat de Epitrop – d-nul Magetz Gheorghe;
8. „Distinctie de vrednicie cu chipul Maicii Domnului” – Comitetului parohial al Parohiei Acoperămantul Maicii Domnului – Teiuş, Protoieria Sector V Capitală, reprezentat de vicepreşedinte - d-na Sultana Elena.
Din partea Parohiei Acoperămantul Maicii Domnului – Teiuş, pr. paroh Lutai Claudius Sebastian, a dăruit Preasfinţitului Varlaam Ploieşteanul, o frumoasă icoană cu Acoperămantul Maicii Domnului, în semn de mulţumire pentru sfinţirea demisolului bisericii.
După acordarea distincţiilor, Episcopul, preoţii, diaconii şi invitaţii speciali, s-au aşezat la o agapă frăţească, intr-un cort amenajat in vecinătatea incintei bisericii, pe un tăpşan de iarbă al d-nei Anişoara Stănescu – primul ctitor şi donatoarea terenului pt. biserică.
Credincioşii participanţi au coborat la demisol, au intrat prin Sfantul Altar, pentru a săruta Sfanta Masă, Sfanta Evanghelie şi Sfanta Cruce, iar la ieşire au primit bucăţele de panză înmuiate în tarnoseală şi alte daruri: sarmale, peşte, paine, cozonac, vin şi suc.
Ca toate celelalte biserici, după sfinţire şi acest demisol – paraclis devine pe de o parte casa lui Dumnezeu, loc sfânt, cer pământesc, în care locuieşte Dumnezeu cel mai presus de ceruri, altarul pe care va aduce în mod tainic jertfa cea de viaţă făcătoare, iar pe de altă parte devine dragoste şi pietate creştinilor ce se vor ruga întransul. (Sf. Simeon Noul Teolog spune: ,,aceia vor lua cunună de la Dumnezeu şi vor deveni moştenitori ai împărăţiei Lui”).
Multumim tuturor participantilor la Sfinţirea demisolului de hramul bisericii, rugand pe Bunul Dumnezeu sa le implineasca rugaciunile cele bune, iar pe Maica Domnului sa-i ocroteasca cu Cinstitul Sau Acoperamant.
Priveghere la Vecernia dinaintea sfintirii bisericii
30 septembrie 2014 - general
In seara de Marti - 30 septembrie 2014, premergatoare sfintirii demisolului paraclis, la slujba de Priveghere pentru Hramul Bisericii
“ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI”, au participat 9 preoti si cca. 100 de credinciosi.
In timpul Privegherii, constand in Vecernia Mare, Acatistul Acoperamantului Maicii Domnului si Litia, a fost pregatita si tarnoseala cu care se pecetluieste Sfanta Masa la sfintirea bisericii.
Aceasta consta in topirea de ceara curata de albine intr-un vas curat, unde se amesteca cu: tamaie, smirnă, răşină, sacâz, aloe, esenţă de trandafiri, sapun natural aromat şi Sfântul şi Marele Mir.
În această compoziţie se înmoaie fâşii de pânză, care după ce se usucă, se taie in bucăţele şi se impart a doua zi după sfinţire, credincioşioşilor care trec prin Sfântul Altar si sărută Sfanta Masă - nou sfinţită.
Stadiul lucrarilor
26 mai 2014 - biserica noua
STIRI DESPRE CONTINUAREA LUCRARILOR:
• Astazi au fost turnate boltile si semicupolele la abside (50 mc beton B 300), pana la cota + 16 m
• Urmatoarea faza:
1. executarea scarilor de la demisol spre iesire, de la - 2,50 m, spre cota o,oo;
2. executarea scarilor de la biserica propriu-zisa, spre pamant, de la + 1,00 m spre cota o,oo.
• Executarea turnului mare, pana la cota +24,00 m.
Materialele necesare pentru urmatoarea etapa:
- beton B 300 - 40 mc,
fier:
- 5 tone de ∮10;
- 2,5 tone de ∮14;
- 3,5 tone de ∮16,
- sarma de ∮1,8 - 100 kg;
- sarma de ∮4 - 100 kg;
- caramida plina - 50 mc,
- cherestea 10 mc,
- dulapi 5 mc,
- cuie de 7cm - 100 kg,
- cuie de 10 cm - 100 kg,
- ciment - 50 saci,
- var - 50 saci,
- manopera etc.
Rugaciuni si randuieli in Saptamana Luminata
21 aprilie 2014 - general
Saptamana Luminata
Saptamana care urmeaza praznicului Invierii Domnului este numita Saptamana Luminata. In vechime, Botezul era savarsit in noaptea de Pasti. Cei botezati erau numiti "luminati" si purtau haine albe in toata saptamana de dupa Pasti. Sunt persoane care afirma ca de la purtarea hainelor albe, aceasta saptamana a primit numele de Saptamana Luminata.
Daca privim mai adanc, putem marturisi ca in aceasta perioada toate s-au umplut de lumina sfanta a Invierii Domnului. Sa ne amintim ca in noaptea Sfintelor Pasti, se sting in biserica toate luminile. Numai candela de pe Sfanta Masa din Sfantul Altar ramane aprinsa. Spatiul intunecos este chipul mortii si al iadului in care a coborat Hristos cu sufletul Sau. Candela aprinsa de pe Sfanta Masa este sufletul viu si indumnezeit al Mantuitorului coborat la iad.
Preotul adreseaza chemarea "Veniti sa primiti lumina!" tuturor, nu doar anumitor persoane. Pe toti ne cheama sa facem trecerea de la intunericul mortii, la lumina vietii vesnice. Iar aceasta trecere este exprimata prin aprinderea tuturor lumanarilor de la o singura lumanare. De aceea Biserica vesteste de Sfintele Pasti: "Acum toate s-au umplut de lumina: cerul si pamantul si cele de sub pamant". Iata de ce Biserica numeste aceasta saptamana ca fiind Saptamana Luminata. Ea ne cheama sa purtam in noi lumina Invierii lui Hristos si in aceasta lumina sa ne imbratisam unul pe altul si sa zicem fratilor si celor ce ne urasc pe noi.
Randuieli speciale in Saptamana Luminata
In Saptamana Luminata, zilele de miercuri si vineri sunt zile cu "harti". Biserica ne ofera dezlegare la mancarurile de dulce datorita Invierii Domnului. Conform Tipicului Sfantului Sava, miercurea si vinerea, in perioada cuprinsa intre Invierea Domnului si Duminica Tuturor Sfintilor (prima dupa Rusalii), avem "dezlegare la peste".
De la Invierea Domnului si pana la Rusalii, nu se fac metanii, ci doar inchinaciuni.
Incepand din Duminica Sfintelor Pasti si pana la Inaltarea Domnului, la Liturghie se canta Axionul Pastilor: "Ingerul a strigat …", iar credinciosii se saluta cu cuvintele: "Hristos a inviat!” si raspund: "Adevarat a inviat!"
In Saptamana Luminata nu se citeste Psaltirea.
In aceasta saptamana nu se fac parastase pentru cei trecuti la cele vesnice. Amintim ca incepand cu praznicul Intrarii Domnului in Ierusalim, Biserica nu mai face slujbe speciale pentru cei adormiti. Aceste slujbe sunt reluate dupa Duminica Tomii. Acest lucru nu inseamna ca ei sunt dati uitarii. Sa nu pierdem din vedere ca Biserica ii pomeneste pe acestia in cadrul oricarei Sfinte Liturghii. Chiar si in Saptamana Patimirilor cei adormiti sunt pomeniti in cadrul Sfintei Liturghii din Joia cea Mare, apoi de praznicul Invierii si la orice Sfanta Liturghie de dupa Sfintele Pasti.
Dupa binecuvantarea de inceput de la Vecernie si Utrenie, se canta troparul "Hristos a inviat din morti..." (de trei ori) si stihurile Pastilor. In vremea rostirii stihurilor, preotul cadeste cele patru laturi ale Sfintei Mese si intreg Sfantul Altar.
Slujbele de inmormantare din Saptamana Luminata sunt oficiate dupa o randuiala speciala. Slujba inmormantarii este inlocuita de slujba Invierii. Asadar si cantarile acestei slujbe vorbesc de biruinta Vietii asupra mortii.
Marti, in Saptamana Luminata, au loc uscarea si sfaramarea Sfantului Agnet, sfintit in cadrul Liturghiei Sfantului Vasile din Sfanta si Marea Joi, din Saptamana Patimilor. Amintim ca in Joia Mare, in cadrul Proscomidiei, pe langa Sfantul Agnet, care se foloseste la Sfanta Liturghie din ziua respectiva, se mai scoate inca un Agnet, care se sfinteste impreuna cu celalalt, fara sa se rosteasca de doua ori rugaciunile epiclezei si fara sa se binecuvanteze fiecare separat.
Al doilea Agnet este uscat si sfaramat dupa o randuiala speciala. Dupa ce este sfaramat, este asezat intr-un chivot pe Sfanta Masa din Altar. Acest Agnet este folosit de-a lungul intregului an pentru impartasirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserica din motive bine intemeiate.
In vinerea din Saptamana Luminata, de Izvorul Tamaduirii, se obisnuieste ca dupa otpustul Sfintei Liturghii sa se savarseasca slujba sfintirii celei mici a apei.
Hristos a Inviat!
Adrian Cocosila
(sursa crestinortodox.ro)
Slujba Învierii din noaptea de Pasti
20 aprilie 2014 - general
Hristos a inviat!
In noaptea de Pasti, la Slujba Invierii oficiata la Biserica „Acoperamantul Maicii Domnului”, aflata in constructie, au participat peste 1500 de credinciosi, majoritatea din parohia noastra, dar si alte persoane care au indragit biserica noastra, din alte cartiere bucurestene.
In mod neasteptat, chiar daca noaptea de Pasti a fost umbrita in tot Bucurestiul de o vreme racoroasa, cu ploaie care, desi mocaneasca, te patrundea pana in maduva oaselor, in Bucuresti, pe la orele 22.00, ploaia a incetat iar oamenii au putut sa vina si sa participe la Slujba Invierii, sa primeasca Lumina sfinta adusa de la Ierusalim si sa vada stadiul lucrarilor, la care majoritatea sunt binefacatori.
In demisolul bisericii unde este amenajata o Biserica-Paraclis, la ora 22.30 s-a savarsit Acatistul Sfantului Mormant, la ora 23:30 Canonul Sâmbetei celei Mari si la ora 00.00 s-a impartit Sfanta Lumina adusa de la Ierusalim.
La 00.15 s-a iesit in curte unde, pe treptele bisericii mari in constructie, s-a oficiat Slujba Învierii de catre Preotul Paroh Lutai Claudius Sebastian alaturi de Preotul misionar Daniel Ganga, in fata oamenilor care s-au inghesuit sa asculte slujba in curtea bisericii dar si in portiunea de drum din strada Teius, binenteles supravegheati de agentii de politie.
Dupa Slujba Sfintei Invieri, preotul paroh a adresat un cuvant de invatatura credinciosilor prezenti, in care a indemnat oamenii sa-si insuseasca demnitatea de crestini in care au fost ridicati prin Sfantul Botez si prin celelalte Sfinte Taine, curatandu-se de pacate si facand fapte bune, pentru ca Lumina Sfintei Invieri sa ramana prezenta in sufletele lor si sa-i apropie de Dumnezeu.
Dupa aceasta, credinciosii au fost intampinati cu daruri din partea bisericii noastre: painea sfintita care se numeste in popor "pasti", peste fript la gratar, paine, vin si cozonac.
Aceasta "traditie" a bisericii noastre (deoarece se repeta de la prima celebrere a Sfintelor Pasti in parohia noastra 2007), a fost sustinuta de credinciosii din parohie, precum si de alti crestini binevoitori, pentru care ne rugam lui Dumnezeu sa-i ocroteasca si sa le sporeasca darurile!
Sărbătoarea Învierii Mântuitorului a continuat cu oficierea în Biserica-Paraclis, a Utreniei Invierii care a fost inceputa de preotul Daniel Ganga, in timp ce preotul paroh Lutai Claudius Sebastian a miruit credinciosii ce primeau darurile pregatite dinainte.
Apoi s-a savarsit Sfinta Liturghie Solemna a Invierii, a Sfântului Ioan Gură de Aur, s-a citit Pastorala Prea Fericitului Parinte Daniel la Sarbatoarea Invierii Domnului – 2014.
Credinciosii care „au rabdat pana la sfarsit” participand la Dumnezeiasca Liturghie din noapte de Pasti, au primit pe langa pestele ce s-a dat fiecaruia pe paine impreuna cu un pahar de vin, si o sacosa cu daruri (un cozonac, o sticla mare de suc si cateva dulciuri).
Lumina Sfintei Invieri sa lumineze sufletele tuturor participantilor la slujbele ce se oficiaza la biserica noastra!
Saptamana Patimilor - 2014
13 aprilie 2014 - general
Saptamana Patimilor exprima perioada de la Florii pana in Sambata cea Mare inclusiv. Conform randuielilor canonice, in aceasta saptamana se ajuneaza pana spre seara. Caracteristica esentiala a acestei saptamani sunt Deniile.
Luni, in Saptamana Patimilor, se face pomenirea patriarhului Iosif, vandut de fratii sai cu treizeci de arginti. El este o preinchipuire a lui Hristos, care a fost vandut de Iuda. Acuzat de desfranare, ajunge in temnita. In urma talmacirii unor visuri, este scos din inchisoare si pus administrator peste tot Egiptul. Stapanirea lui Iosif peste Egipt era o prefigurare a biruintei lui Hristos asupra pacatelor lumii.
Tot in aceasta zi se face pomenire si de smochinul neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu avea rod. E o pilda data omului, din care trebuie sa retina, ca Dumnezeu este atat iubire cat si dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va rasplati, ci va si pedepsi pe cei ce nu au rodit.
Incepand cu Denia de duminica seara, se canta pana in Sfanta si Marea Joi urmatorul tropar:
"Iata mirele vine in miezul noptii si fericita este sluga pe care va afla-o priveghind; iar netrebnica e cea pe care o va gasi lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul sa nu te ingreuiezi, ca sa nu te dai mortii si afara din Imparatie sa te incui, ci te desteapta strigand: Sfant, Sfant, Sfant esti Dumnezeul nostru, pentru Nascatoarea de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi".
Marti se face pomenirea celor zece fecioare. Este o pilda care are menirea sa ne tine treaza datoria de a trai permanent in Hristos. Numai asa vom avea raspuns bun la judecata finala, caci prin implinirea voii divine, Hristos ia chip in noi. Concluzia acestei pilde este ca Hristos, trebuie sa Se regaseasca in fiecare dintre noi in orice moment. Din pilda retinem ca cinci fecioare au avut doar candela fara ulei, iar celelalte cinci au avut si candela si ulei. Candela fara ulei reprezinta relizarea de sine in totala nepasare de ceilalti. Candela cu ulei reprezinta evlavia insotita de milostenie.
In Miercurea Saptamanii Sfintelor Patimiri se face pomenirea femeii pacatoase care a spalat cu lacrimi si a uns cu mir picioarele Mantuitorului, inainte de Patima Sa, ca simbol al pocaintei si indreptarii omului pacatos. "Doamne", zicem noi catre Hristos, "femeia care cazuse in pacate multe, simtind dumnezeirea Ta", deci, fiind miscata de harul dumnezeiesc spre cunoasterea cea mai presus de intelegere, "a luat randuiala de mironosita". A facut ceea ce doreau sa faca femeile mironosite dupa inmormantarea Mantuitorului. A anticipat inmormantarea lui Hristos si pregatirea Lui cu miresme, "aducand mir de mult pret". A fost mistuita de dorinta de a i se dezlega pacatele: "Dezleaga-mi pacatele mele, asa cum eu mi-am dezlegat parul".
Joia Patimilor este inchinata amintirii a patru evenimente deosebite din viata Mantuitorului: spalarea picioarelor ucenicilor, ca pilda de smerenie, Cina cea de Taina la care Mantuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugaciunea arhiereasca si inceputul patimilor prin vinderea Domnului. Dupa ce a savarsit Cina cea de Taina, Mantuitorul le da ucenicilor o noua porunca: "Sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul pe altul. Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii." Nu intamplator in fata Sfantului Potir, noi spunem Mantuitorului: "Nu-ti voi da sarutare ca Iuda, nu voi spune Taina Ta vrajmasilor Tai; ci, ca talharul marturisindu-ma, strig Tie: Pomeneste-ma, Doamne, intru imparatia Ta".
In Vinerea Mare se face pomenirea de sfintele, infricosatoarele si mantuitoarele Patimi ale Mantuitorului si de marturisirea talharului celui recunoscator care a dobandit raiul. Patimirile Domnului sunt numite sfinte, mantuitoare si infricosatoare. Sfinte pentru ca Cel ce sufera este Fiul lui Dumnezeu, mantuitoare pentru ca Cel ce patimeste nu este un simplu om si infricosatoare caci toata faptura s-a schimbat la rastignirea lui Hristos: " Soarele s-a intunecat, pamantul s-a cutremurat si multi din morminte au inviat".
In Sfanta si Marea Sambata praznuim ingroparea lui Hristos cu trupul si pogorarea la iad cu dumnezeirea pentru a ridica din stricaciune la viata vesnica pe cei din veac adormiti.
Astfel, noi zicem: "Cand Te-ai pogorat la moarte Cela ce esti fara de moarte, atunci iadul l-ai omorat cu stralucirea dumnezeirii. Iar cand ai inviat pe cei morti din cele de dedesubt, toate puterile ceresti au strigat: Datatorule de viata, Hristoase Dumnezeul nostru, marire Tie". Randuiala Bisericii noastre este ca indata dupa ce se spun cu cantare cuvintele in care facem prohodirea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, indata dupa aceea se pomeneste Invierea.
Ajunsi in ziua Sfintei Invieri, Biserica ne cere:
"In Ziua Invierii sa ne luminam cu praznuirea si unii pe altii sa ne imbratisam, si sa le zicem frati si celor ce ne urasc pe noi si asa sa strigam: Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le".
Sa luam aminte la cum petrecem aceste zile, ca la finalul lor sa avem putere sa raspundem chemarilor Sfantului Ioan Gura de Aur:
"Toti sa va ospatati din ospatul credintei, toti sa luati bogatia bunatatii. Nimeni sa nu planga pentru saracie, ca s-a aratat imparatia cea de obste, nimeni sa nu se tanguiasca pentru pacate ca iertare din mormant a rasarit. Nimeni sa nu se teama de moarte ca ne-a izbavit pe noi moartea Mantuitorului. A stins-o pe ea Cel ce a fost tinut de aceea, pradat-a iadul Cel ce s-a pogorat la iad. Si aceasta mai inainte apucand Isaia a strigat: Iadul, zice, s-a amarat intampinandu-Te pe Tine jos, s-a amarat ca s-a stricat, s-a amarat ca s-a batjocorit, s-a amarat ca s-a omorat, s-a amarat ca s-a legat. A luat trup si de Dumnezeu s-a lovit, a luat pamant si s-a intampinat cu cerul, a luat ce a vazut si a cazut intru ce n-a vazut. Unde-ti este moarte boldul? Unde-ti este iadule biruinta? Inviat-a Hristos si tu te-ai surpat. Inviat-a Hristos si au cazut dracii. Inviat-a Hristos si se bucura ingerii. Inviat-a Hristos si viata vietuieste. Inviat-a Hristos si nici un mort nu este in mormant. Ca Hristos inviind din morti incepatura celor adormiti S-a facut. A aceluia este slava si stapanirea in vecii vecilor. Amin".
Adrian Cocosila
sursa: http://www.crestinortodox.ro/
Mesajul P.F. Patriarh Daniel la înmormântarea pr. Mihail Popescu
11 februarie 2014 - general
Preotul Mihail Popescu (1946-2014) - un bun părinte în familie şi în parohie
Am aflat cu întristare despre trecerea neaşteptată din această viaţă, la vârsta de 68 de ani, în dimineaţa zilei de sâmbătă, 8 februarie 2014, a vrednicului de pomenire preot Mihail Popescu (1946-2014), de la Parohia Belvedere din Bucureşti.
Părintele Mihail Popescu s-a născut la data de 5 mai 1946 în Bucureşti, în familia preotului Alexandru Popescu şi Silvia. Între anii 1953 şi 1957, a urmat cursurile şcolii primare din comuna Conteşti, judeţul Dâmboviţa, unde tatăl său îşi îndeplinea misiunea preoţească. În perioada 1957-1960 a urmat cursurile gimnaziale la Liceul „Ion Neculce“ din Bucureşti. În anul 1964 a absolvit liceul mixt din comuna Răcari, judeţul Dâmboviţa, şi s-a înscris la Institutul Teologic de la Sibiu, obţinând titlul de licenţiat în teologie ortodoxă în anul 1968, fiind şef de promoţie.
Între anii 1968 şi 1971 a urmat cursurile de doctorat în teologie la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti şi a susţinut la 21 octombrie 1999 teza de doctorat cu titlul Viaţa religioasă necreştină în Dacia la apariţia creştinismului. În anul 1972, la 23 aprilie, s-a căsătorit cu tânăra Angela Leonte. Bunul Dumnezeu a binecuvântat familia părintelui Mihail Popescu cu patru copii: Olga, Ioana, Alexandru şi Maria, pe care i-a susţinut să urmeze studii universitare la diverse facultăţi de stat.
Între anii 1971 şi 1973, s-a ostenit la Tipografia Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă - serviciul corectură, ca mai apoi, din anul 1973, să îndeplinească funcţia de ghid la Biserica Kretzulescu din Bucureşti, până în anul 1975.
La 1 octombrie 1975 a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Frumuşani din comuna Frumuşani, judeţul Călăraşi. În perioada 1980-1985 a slujit la Parohia Schitu Măgureanu din Bucureşti. Pentru activitatea sa administrativă şi misionar-pastorală, la 30 mai 1985 i-a fost acordată distincţia de sachelar de către fericitul întru pomenire patriarh Iustin Moisescu al României. În acelaşi an, 1985, la data de 1 octombrie, a fost numit preot paroh la Parohia Belvedere din Bucureşti, sector 6, unde a slujit timp de 26 de ani.
Părintele Mihail Popescu a avut o rodnică activitate pastorală, fiind un bun duhovnic, iubit şi apreciat de credincioşi. L-a slujit pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos cu credincioşie, dragoste şi râvnă, fiind întotdeauna sensibil la suferinţele trupeşti şi sufleteşti ale aproapelui.
La acest ceas de vremelnică despărţire, întru aşteptarea Învierii de obşte, cu părintească dragoste, ne îndreptăm gândul spre familia îndurerată, precum şi spre cei care l-au cunoscut, îndemnându-i pe toţi să păstreze mereu viu în inimile lor chipul luminos al părintelui Mihail Popescu.
Ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu să aşeze sufletul său în ceata drepţilor şi să-i dăruiască odihnă în lumina şi iubirea Preasfintei Treimi.
Veşnica lui pomenire din neam în neam!
Cu părinteşti binecuvântări şi condoleanţe pentru familia îndurerată,
† Daniel
Patriarhul BisericiiOrtodoxe Române
Mesaj transmis la slujba de înmormântare a pr. Mihail Popescu de la Parohia Belvedere, Protopopiatul 6 Capitală, luni, 10 februarie 2014.
A fost inmormantat Parintele Mihail Popescu
10 februarie 2014 - general
Sambata 8 februarie a trecut la cele vesnice P.C. Pr. Dr. Mihail Teodor Popescu.
Parintele a fost co-slujitor la biserica noastra, ca preot pensionar, fiind imbisericit in august 2012, de aceea credinciosii parohiei noastre il vor purta in suflet, dar si in rugaciuni.
Moartea sa a indurerat foarte multi credinciosi care veneau la biserica noastra pt. a-i asculta predicile si pentru a primi sfaturile duhovnicesti din scaunul spovedaniei.
Trecerea sa a survenit in urma unei raceli prelungite transformata in pneumonie si apoi a unor complicatii la inima, in decurs de o saptamana de stat in spital.
Trupul parintelui Mihai a fost depus duminica 9 februarie in Biserica Belvedere, unde slujise inainte de a se pensiona 24 de ani.
Slujba inmormantarii, precedata de Sfanta Liturghie, a fost oficiata de un sobor de 12 preoti si Protopopul Protoieriei 6 Capitala, nou infiintata, P.C. Pr. Costel Burlacul, care a condus ceremonia de inhumare si a citit mesajul P.F. Parinte Patriarh Daniel.
Trupul parintelui, imbracat intr-un vesmant preotesc rosu, tinand pe piept sfanta Evanghelie si in mana dreapta o cruce de lemn, a fost condus pe ultimul drum si a fost inmormantat in Cimitirul adormirea Maicii Domnului Giulesti.
Credinciosii parohiei noastre au participat si ei la slujba, aducand o coroana de flori din partea Parohiei.
Sa ne rugam Bunului Dumnezeu ca sufletul lui sa se aseze in Imparatia cerurilor, ca sa mijloceasca de acolo si pentru noi pacatosii.
Cu regret si durere in suflet, transmitem condoleante familiei dar si fiilor sai duhovnicesci!
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace!
Delegarea Epitropului
27 ianuarie 2014 - general
HOTARAREA CONSILIULUI PAROHIAL
AL PAROHIEI „ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI”
Noi membrii Consiliului Parohial al Parohiei „Acoperământul Maicii Domnului-Teiuş”, sub preşedenţia preotului paroh Luţai Claudius Sebastian, în baza Ordinului Circular al Sfintei Arhiepiscopii a Bucureştilor Temei Nr. 14.048/05.12.2013, Sectorul Ad-tiv Bisericesc, privind alegerea organismelor parohiale, HOTARAM:
DELEGAM PE DOMNUL MAGETZ GHEORGHE, ÎN CALITATE DE EPITROP,
sa sprijine preotul paroh în administrarea corectă şi eficientă a bunurilor parohiale, pentru mandatul de 4 ani, intre 2014 – 2018 (art. 63 din Statut şi 26 din Regulament).
CONSILIUL PAROHIAL
1. Epitrop: Magetz Gheorghe
2. Consilier: Burcuş Iulian
3. Consilier: Dumitriu Ioan
4. Consilier: Martac Constantin
5. Consilier: Pîrvu Gheorghe
6. Consilier: Pelin Vasile
7. Consilier: Voicu Jean
8. Consilier supleant: Hilea Gabriel
9. Consilier supleant: Vaduva Mihai
Alegerea Consiliului si Comitetului Parohial
20 ianuarie 2014 - general
În Duminica a 29-a după Rusalii (a vindecării celor 10 leproși), la Biserica „Acoperamantul Maicii Domnului”, sub președinția Preotului Paroh Lutai Claudius Sebastian, a avut loc sedinta Adunării Parohiale Electorale pentru alegerea membrilor în noile organisme deliberative și executive bisericești ale Parohiei: Consiliul Parohial și Comitetul Parohial, pentru perioada 2014-2018.
După ce în săptămânile anterioare au fost parcurse toate etapele prevăzute de către calendarul alegerilor pentru organismele deliberative și executive din Patriarhia Română la nivel parohial (întocmirea listelor membrilor Adunărilor Parohiale (luna noiembrie - decembrie), convocarea și organizarea Adunării Parohiale Electorale (12.01.2014), a urmat desfășurarea propriu-zisă a alegerilor, care pentru Parohia „Acoperamantul Maicii Domnului”, a avut loc în această duminică de 19 ianuarie 2014.
Potrivit Statutului pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române, alegerile au fost precedate de Sfânta Liturghie, săvârșită de către preotul paroh P.C. Pr. Luţai Claudius Sebastian si preotul co-slujitor pensionar - imbisericit P.C. Pr. Dr. Mihail Teodor Popescu. Preotul paroh a adresat credincioșilor și un cuvânt de învățătură despre pericopa evanghelică duminicală, îndemnându-i ca întotdeauna să se raporteze la Dumnezeu cu multă credință și prin rugăciune, iar către aproapele să fie cu mulțumire și recunoștință.
Îndată după încheierea Sfintei Liturghii a avut loc întrunirea biroului Adunării Parohiale Electorale, constituite valid, prin alegerea a doi barbati de incredere în persoana domnilor Iftimovici Mihai Cristian şi Vaduva Nicolae, iar ca secretar pe domnul Lambă Doru Cătălin, după care alegerile și-au urmat cursul lor firesc, atât în ceea ce privește alegerea noului Consiliu Parohial, format din 9 membri, cât și a Comitetului Parohial, având 18 membri.
Astfel:
1. Pentru CONSILIUL PAROHIAL au întrunit majoritatea regulamentară a voturilor şi au fost proclamaţi aleşi următorii membrii:
1. Dl. PÎRVU GHEORGHE
2. Dl. DUMITRIU IOAN
3. Dl. MARTAC CONSTANTIN
4. Dl. PELIN VASILE
5. Dl. VOICU JEAN
6. Dl. BURCUŞ IULIAN
7. Dl. MAGETZ GHEORGHE
Membri supleanţi
8. Dl. VADUVA MIHAI
9. Dl. HILEA GABRIEL
2. Pentru COMITETUL PAROHIAL au întrunit majoritatea regulamentară a voturilor şi au fost proclamaţi aleşi următoarele persoane:
1. STĂNESCU ANIŞOARA
2. MAGETZ IOANA
3. SULTANA ELENA
4. SPIRACHE FLOAREA
5. GIOGU MARIN
6. CERCEL MARIA
7. LUCIAN POPA
8. DUMINICA NICOLAE
9. EREMIA VICTORIA
10. SPIRIDON OTILIA
11. MĂGUREANU IOANA
12. DOBRICĂ FLOAREA
13. OLARIU MARIAN
14. GHEORGHE MARIAN
15. SETELECAN ANETA ILONA
16. SOROCEANU MARIANA
17. MIRA LILIANA
18. STOIAN CORNEL
S-a ținut cont și de recomandările ca aceste organisme bisericești să cuprindă credincioși dinamici, devotati Bisericii și cu conștiință misionară, din toate categoriile socio-profesionale și de vârstă, inclusiv tineri, care să fie implicați cât mai activ în misiunea și activitatea pe care Parohia „Acoperamantul Maicii Domnului”, o desfășoară în rândurile credincioșilor săi.
Presedintele Adunarii Parohiale, preotul paroh P. C. Pr. Luţai Claudius Sebastian a apreciat interesul și devotamentul pe care credincioșii acestei Parohii îl arată pentru Biserica lor, care este un lucru foarte îmbucurător pentru orice slujitor al Sfântului Altar și le-a urat noilor aleși multe realizări și mult ajutor de la Bunul Dumnezeu în misiunea încredințată.
2% - Ctitori fara nici un efort financiar
16 ianuarie 2014 - biserica noua
Redirectionarea impozitului din veniturile persoanelor fizice
Destinatia sumei reprezentand pana la 2% din impozitul anual
Prin intermediul prevederii din Codul Fiscal, orice contribuabil, persoana fizica, poate directiona 2% din impozitul pe venit, platit statului, catre orice organizatie (asociatie, fundatie etc.) non-guvernamentala doreste.
In acest fel dvs. transmiteti statului modul in care doriti sa fie cheltuita o parte din impozitul dvs. pe venit.
Aceasta suma nu reprezinta o sponsorizare sau donatie din partea statului catre dumneavoastra, pe care sa o puteti folosi in scop personal, ci este o parte a bugetului de stat care este directionata de catre fiecare cetatean in parte, catre entitatea dorita de acesta!
Daca doriti ca, prin directionarea a 2% din impozitul pe care dumneavoastra l-ati platit statului pentru salariile din anul 2013, sa sprijiniti activitatea de construire a Bisericii
Acoperământul Maicii Domnului, completati si transmiteti, pana la data de 25 mai 2014, doar unul din cele doua documente de la sectiunea ajuta a site-ului parohiei noastre, in functie de situatia in care va incadrati:
a. daca aveti doar venituri din salarii folositi Formularul 230 si completati, citind cu atentie instructiunile de la final. Anul la care se face referire in declaratie este 2013, deoarece ne referim la impozitul pe venit din 2013, conform fisei fiscale. Nu va faceti probleme daca nu cunoasteti suma corespunzatoare a 2% din impozit. Va fi calculata de catre organele fiscale. Puteti lasa casuta necompletata.
b. daca aveti venituri din alte surse (cedarea folosintei bunurilor, drepturi de autor, etc) folositi Formularul 200 si completati, (punctul III – vezi anexa atasata) citind cu atentie instructiunile de la final. Anul la care se face referire in declaratie este 2013, deoarece ne referim la impozitul pe venit din 2013, conform fisei fiscale. Nu va faceti probleme daca nu cunoasteti suma corespunzatoare a 2% din impozit. Va fi calculata de catre organele fiscale. Puteti lasa casuta necompletata. Cei care obtin pe langa salarii si alte venituri, vor completa formularul 200, la toate capitolele aferente tipului de venit obtinut, inclusiv capitolul III “Destinatia sumei reprezentand 2% din impozitul pe venitul anual datorat”.
Ambele formulare pot fi descarcate direct de pe siteul Agentiei Nationala de Administrare Fiscala sau accesand direct linkul de mai jos:
http://www.anaf.ro/public/wps/portal/ANAF/AsistentaContribuabili/formulare#230
Datelele de completare a declaratiilor:
Denumire entitate non-profit:
PAROHIA ACOPERĂMÂNTUL MAICII DOMNULUI
C.I.F.: 18654016.
IBAN: RO54RNCB0278047510610001
Formularele se completeaza de mana, in doua exemplare, din care unul ramane la contribuabil. Depuneti formularul direct sau trimiteti-l prin posta cu scrisoare recomandata (confirmare de primire) la Administratia Finantelor Publice a localitatii de domiciliu, sau dupa completare sa le scanati si sa le trimiteti prin e-mail catre: preotclaudius@yahoo.com pentru a le trimite noi catre Administratia Finantelor Publice a localitatii de dumneavoastra de domiciliu.
In conformitate cu O.G. nr.92/2003, art.11, alin (4), beneficiarii sumelor obtinute prin completarea formularelor 230 sau 200 nu pot obtine informatii cu caracter fiscal din care sa reiasa “identitatea vreunei persone fizice sau juridice”. In cazul in care doresc, donatorii, pot sa comunice direct catre noi, pe aceeasi adresa de e-mail: preotclaudius@yahoo.com, faptul ca au depus formularele respective, trimitand totodata si pomelnicul cu vii si adormiti, pt. a fi pomeniti la altarul bisericii noastre.
Banii pe care dumneavoastra ii directionati vor fi folositi exclusiv pentru finantarea lucrarilor si achizitia echipamentelor necesare constructiei Bisericii Acoperamantul Maicii Domnului. Pentru mai multe detalii legate de stadiul constructiei si modul in care fondurile au fost folosite puteti accesa adresa de internet www.acoperamantulmaiciidomnului.ro sau https://www.facebook.com/ParohiaAcoperamantulMaiciiDomnului
Convocarea Adunarii parohiale electorale
12 ianuarie 2014 - general
Avand in vedere ca mandatul organismelor deliberative si executive din parohiile Patriarhiei Romane expira in cursul anului 2014, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, a stabilit ca alegerile organismelor parohiale de la parohiile din Arhiepiscopia Bucurestilor, sa aiba loc in data de 12 sau 19 Ianuarie.
Toti credinciosii Parohiei noastre, adica membrii Adunarii parohiale sunt invitati sa participe la alegerile parohiale ce vor avea loc Duminica 19 ian a.c., orele 13.00, in biserica parohiala!
Vor fi alesi in Consiliul parohial 9 membri, barbati, dintre care unul va fi ales epitrop; si, in Comitetul parohial 14 membrii, barbati si femei.
1 Decembrie - Ziua Nationala a Romaniei
30 noiembrie 2013 - general
La 1 Decembrie 1918, peste o suta de mii de romani participanti la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia au proclamat solemn unirea Transilvaniei cu Romania, inscriind un nou moment de seama in istoria poporului roman, care s-a adaugat revenirii la patria-mama, la 27 martie 1918, a Basarabiei si, la 28 noiembrie, acelasi an, a Bucovinei, si ele aflate pana atunci sub stapaniri straine, incununand astfel lungul sir de lupte si sacrificii umane si materiale ale poporului roman pentru infaptuirea idealului unitatii nationale.
Ideea de unitate nationala a cunoscut in afirmarea ei istorica momente de referinta, ca cel din anul 1600, cand in cetatea Alba Iulia patrundea dorinta unitatii statale romanesti, odata cu Mihai Viteazul, care a exprimat pentru intaia data vointa romanilor de a trai uniti intr-o tara libera si independenta. A fost o clipa scurta a istoriei, o strafulgerare, dar aceasta a incarcat sufletul romanilor de o speranta fara seaman, cu valoare de simbol. De atunci, tot ce s-a derulat in istoria noastra a purtat pecetea acestei dorinte - refacerea unitatii de stat pe pamantul vechii Dacii, dupa exemplul lui Mihai Viteazul. Marea Unire a fost si visul lui Horea „rex Daciae“, a fost navalnica revarsare de energii a lui Tudor Vladimirescu, a fost viziunea lui Avram Iancu, „craiul muntilor“, si a generatiei pasoptiste, cea care a pus bazele statului roman modern, prin unirea Munteniei si Moldovei, in 1859, urmata de proclamarea independentei tarii, obtinuta prin victoria armatei romane in Razboiul din 1877-1878. In adancul inimii fiecarui roman - scria Nicolae Balcescu - era intiparita credinta ca „mantuirea de orice dominatie straina“ nu se putea realiza decat „prin unitatea nationala“.
Desi organizati in state separate din punct de vedere politic, amenintati mereu de expansiunea vecinilor mai puternici, care au rapit parti din teritoriul stramosesc - Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea - anexate de cele trei mari imperii: habsburgic (din 1867, austro-ungar) tarist si otoman, romanii si-au pastrat totusi constiinta ca apartin aceluiasi popor, ca au aceeasi geneza si acelasi destin comun. Aceasta constiinta a unitatii de neam a romanilor a fost consolidata de permanentele si multiplele legaturi politice, militare, economice, culturale si spirituale intre Tarile Romane de-a lungul zbuciumatei noastre istorii, factori esentiali in pregatirea unirii lor intr-un singur stat.
La pastrarea constiintei unitatii spirituale a neamului, Biserica Ortodoxa Romana a avut o contributie majora. Ea a cultivat in sufletele credinciosilor romani constiinta treaza ca ei au aceeasi obarsie, ca neam, aceeasi credinta si aceeasi limba care-i uneste. Mitropoliile Tarii Romanesti si Moldovei erau in stranse legaturi cu Mitropolia Transilvaniei, circulatia ierarhilor, preotilor, calugarilor si a credinciosilor, raspandirea cartilor bisericesti si ajutorarea frateasca fiind practicate de o parte si de alta a Carpatilor chiar si in timpuri grele.
Inca de la inceputul secolului al XV-lea, mitropolitii Tarii Romanesti aveau si calitatea de „exarhi ai plaiurilor“ pentru teritoriile intracarpatice, aflate pe atunci sub stapanire straina. In aceasta calitate, ei hirotoneau - la Arges, Targoviste sau Bucuresti - pe mitropolitii Transilvaniei, cu sediul la Feleac, Geoagiu sau Alba Iulia. Episcopii de Vad depindeau canonic de Mitropolia Moldovei, multi dintre carmuitorii ei fiind moldoveni, hirotoniti la Suceava ori la Iasi. Tot in Moldova au fost hirotoniti unii dintre episcopii Maramuresului. La randul lor, cativa ierarhi de dincolo de Carpati au fost transilvaneni, ca episcopii Pahomie de la Roman si Mihail de la Buzau, mitropolitul Iacob Stamati de la Iasi, toti in secolul al XVIII-lea, episcopii Filotei si Dionisie Romano de la Buzau, in secolul al XIX-lea.
Constiinta unitatii a fost intarita si prin traducerea si tiparirea cartilor bisericesti in limba romana pentru „intreaga semintie romaneasca“, punandu-se astfel bazele limbii romane literare, care a consolidat constiinta unitatii de neam a tuturor romanilor. Biserica a daruit carti de slujba si de invatatura in limba poporului, inteleasa de toti, care au circulat in toate provinciile romanesti, afirmand, inscriind si consfintind in predosloviile lor unitatea bisericeasca si nationala a tuturor romanilor.
Diaconul Coresi, plecat la jumatatea secolului al XVI-lea de la Targoviste la Brasov, a imbracat aici in haina tiparului romanesc, printr-o activitate fecunda de peste doua decenii, cele dintai carti bisericesti. El are marele merit de a fi introdus limba romana in Biserica. Lui ii datoram primul Liturghier tiparit in intregime in romaneste (1570). Iar Cazania mitropolitului Varlaam al Moldovei, din 1643, intitulata sugestiv „Carte romaneasca de invatatura“, care s-a raspandit in sute de exemplare numai in Transilvania, intareste si mai mult constiinta unitatii de neam a romanilor despartiti fara voia lor in provincii separate politic. Nu se poate trece cu vederea tiparirea Noului Testament de la Balgrad (Alba Iulia), in 1648, in predoslovia caruia mitropolitul Simion Stefan a exprimat ideea unitatii nationale si necesitatea stabilirii unei limbi literare pe care sa o inteleaga toti romanii. De asemenea, mitropolitul Dosoftei scria in predoslovia Liturghierului (sau) din 1683 ca l-a tradus in romaneste ca „sa-nteleaga toti“, declarand ca savarsirea sfintelor slujbe in limba inteleasa de popor este in duhul traditiei Sfintelor Scripturi si al Bisericii Ortodoxe. Liturghia savarsita pe tot teritoriul romanesc in limba romana a devenit, astfel, un factor de unificare nationala, de dezvoltare a constiintei si culturii romanesti. Pe de alta parte, si Scoala Ardeleana si Biserica Greco-Catolica au contribuit si ele la cultivarea constiintei unitatii de neam si limba, ca baza a realizarii unitatii statale.
Marea Unire din 1918 a fost si ramane pagina cea mai stralucita a istoriei romanesti. Maretia ei consta in faptul ca desavarsirea unitatii nationale nu a fost opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; ea este fapta istorica a intregii natiuni romane, realizata intr-un elan izvorat cu putere din adancul constiintei unitatii neamului.
Realizarea unitatii nationale a romanilor intr-un singur stat, la sfarsitul primei conflagratii mondiale, trebuie inteleasa ca o aspiratie legitima si o urmare fireasca a evolutiei constiintei de neam si a statului national. Sacrificiile ostasilor romani pentru eliberarea provinciilor asuprite si pentru intregirea tarii sunt tot expresia constiintei unitatii de neam, de credinta si de limba, idealul Unirii afirmandu-se intens prin eforturi, jertfe si eroism pe campurile de lupta din Transilvania si Dobrogea, de pe Valea Jiului si de pe Arges, ca si pe cele de la Marasti, Marasesti si Oituz. Sacrificiile natiunii romane in campania anilor 1916 si 1917 au fost rasplatite de izbanda idealului national, in conditiile prabusirii autocratiei tariste si a destramarii monarhiei austro-ungare, precum si in contextul afirmarii dreptului popoarelor la autodeterminare pe baza principiului nationalitatilor.
Infaptuirea statului national a permis natiunii romane sa-si puna in valoare energiile si capacitatile sale creatoare in slujba progresului economic, a dezvoltarii stiintei, invatamantului si a culturii. Evoluand in cadrul regimului de democratie parlamentara, Romania s-a inscris in anii interbelici pe traiectoria unei vieti moderne, aducandu-si pe plan international o contributie substantiala la opera de pace si securitate.
Faurirea statului national roman la 1 Decembrie 1918 a fost benefica si pe plan spiritual, atragand dupa sine organizarea unitara a structurilor bisericesti din toate provinciile romanesti, sub conducerea Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. In acelasi timp, ea a creat si premisele ridicarii Bisericii Ortodoxe Romane, autocefale din anul 1885, la rangul de Patriarhie, in anul 1925.
Evocand astazi, din perspectiva celor noua decenii, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, omagiul si recunostinta noastra se indreapta catre poporul intreg, cum spunea Nicolae Iorga, "de oriunde (pretutindeni) si din toate veacurile, martir si erou".
Sa cinstim pe toti fauritorii statului national unitar roman! Sa cinstim poporul roman - adevaratul fauritor al acestui stralucit act istoric! Sa nu uitam niciodata jertfelnicia si intelepciunea celor ce au luptat si au lucrat pentru unitatea nationala, rege si regina, oameni politici, ierarhi, cler si popor.
Fie ca soarele spiritual al dreptatii si al demnitatii nationale care a stralucit la Alba Iulia sa lumineze si sa incalzeasca vesnic cu razele lui pe totii fiii neamului nostru romanesc si ai Bisericii strabune!
Preasfanta Treime, ocrotitoarea marilor catedrale transilvane, simboluri ale dorintei de unitate nationala, Alba Iulia, Sibiu si Blaj, sa ne ajute sa lucram permanent pentru unitate nationala, pentru convietuire pasnica si cooperare demna cu toate popoarele lumii.
din Cuvantul Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, adresat cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, la Alba Iulia, 1 decembrie 2008
Postul darului
28 noiembrie 2013 - general
Chiar daca suntem in perioada Postului Craciunului sau al Nasterii Domnului, intre Sfantul Andrei si Sfantul Nicolae, se obisnuieste in unele zone din tara, sa se posteasca un post "mai special", sau un post particular.
Aceasta deoarece crestinii se vor nevoi cu un post mai aspru, fara sa manance peste (chiar daca e dezlegare), cu mancare fara ulei si fara paine, doar crud, fiert sau copt, dar impletit cu mai multa rabdare fata de semeni si cu rugaciune.
Ca un spirit de gluma, intr-un an, intreb pe o crestina care venise sa se spovedeasca de Sf. Nicolae, ca sa se impartaseasca, dupa ce a postit acest post:
- Nu ti-a fost greu fara paine? Ea imi raspunde foarte mirata de intrebare:
- Nu, parinte, imi faceam cate trei mamaligi pe zi si n-am avut nici o problema!
Deci si pe cei ce se vor nevoi, ii indemn sa nu faca intr-un fel sau altul ca aceasta femeie, adica ori sa se abtina de la mancare si sa se indestuleze cu faptele rele sau cu vorbele viclene, gandurile patimase, si vice-versa!
Pe langa pravila de rugaciune pe care o are fiecare de la duhovnic, se va citi si Acatistul Sf. Andrei dimineata si Acatistul Sf. Nicolae, seara.
La inceputul "postului darului", crestinul isi va pune o dorinta speciala si tot postul se va ruga in mod special pentru implinirea ei, cum si jertfirea sa de mancare si abstinenta de la ganduri urate, vorbe nelalocul lor si fapte necuviincioase, le vor face tot pentru aceeasi dorinta.
Celor care il postesc prima data, li se va parea greu, dar am vazut foarte multe dorinte implinite dupa aceasta nevointa, cum ar fi: zamislire de prunci, reusita in gasirea unui loc de munca, gasirea unui suflet-pereche, reusita unei operatii s.a..
Celor ce se vor nevoi in aceste zile, le doresc un post usor si binecuvantat!
Viata si nevointele Sf. Mucenici Claudiu, Castor, Sempronian şi Nicostrat
9 noiembrie 2013 - general
Cel din urmă dintre marii împăraţi păgâni a fost Diocleţian (284-305). Cu toate că se ridicase de jos, fiind un viteaz mânuitor de arme şi un dibaci conducător de popoare, totuşi în loc să fie pătruns de învăţăturile mântuitoare ale credinţei creştine, care pe atunci ajunsese să se răspândească în cele mai multe din cetăţile şi ţinuturile stăpânite de el, s-a lăsat robit de credinţele deşarte ale regilor persani şi ale faraonilor egipteni. Aceştia socoteau că puterea împărătească se trage de la zei. Astfel în cei treizeci de ani cât a stat la cârma imperiului, Diocleţian cerea tuturor supuşilor să se plece până la pământ înaintea lui şi să-l cinstească întocmai ca pe un zeu. Închistat în această rătăcire, el a căutat să adune în strălucitul său palat din cetatea Salonae (Splitul de azi), de pe malul Mării Adriatice, unde se retrăsese, tot felul de pietre preţioase şi de statui din marmura cea mai scumpă, între altele, un chip al „Regelui Soare” înalt de 25 de picioare, apoi stâlpi şi capiteluri, împodobiţi cu cele mai variate frunze şi fructe ca şi nesfârşite plăsmuiri în marmură: „victorii, amoraşi, lei, vulturi, cerbi şi alte obiecte de petrecere”. Scriitorul creştin Lactanţiu, care trăia pe vrernea aceea, povesteşte că în goana lui după astfel de podoabe, împăratul Diocleţian dovedea o adevărată patimă.
Aşa se face că paşii lui au ajuns până la Sirmium, în apropierea căruia se afla un vestit şantier de cioplitori şi de sculptori în marmură, care era condus de patru meşteri neîntrecuţi, toţi patru creştini: Claudiu, Castor, Sempronian şi Nicostrat. Ei conduceau lucrările ca nişte adevăraţi ingineri: preluau comenzile, plăsmuiau modelele şi controlau întreaga desfăşurare a muncii de aici. Împăratul era mândru că are meşteri atât de dibaci. Dar, dintre cei peste 600 de lucrători, mulţi erau păgâni, care nu vedeau cu ochi buni mulţumirea şi răsplata pe care le-o arăta acestor creştini de frunte bătrânul împărat. În ultimii trei ani, cei patru meşteri primiseră Botezul din mâinile episcopului Chiril din Antiohia, surghiunit în ţinutul Iliricului. Ei obişnuiseră şi pe mulţi alţi lucrători să-şi facă semnul crucii de câte ori începeau şi terminau vreo lucrare, fiind convinşi că numai prin ajutorul şi puterea lui Dumnezeu au fost în stare sa facă tot ceea ce realizaseră până atunci. Văzându-le credinţa, şi un al cincilea meşter, Simpliciu, a trecut de partea lor. Numaidecât cei invidioşi i-au pârât la împărat, declarând că meşterii aceştia conduc lucrările numai prin superstiţie şi magie, că nu vor să ştie decât de credinţa lor în Hristos.
- „Cu atât mai bine, răspunse împăratul, numai să se isprăvească bine lucrările pe care li le-am încredinţat”.
- „Da, dar tocmai acest lucru nu vor să-l împlinească aşa cum aţi cerut, ziseră cioplitorii şi câţiva „filosofi” păgâni, căci de câte ori ne-aţi vizitat şi aţi cerut să sculpteze chipul zeului Asclepios, ei totdeauna au terminat celelalte lucrări, dar statuia zeului vindecător nu vor s-o facă”.
- „E adevărat acest lucru?”, întrebă împăratul pe cel dinţii dintre ei, pe Claudiu.
- „În toate ne-am arătat ascultători, împărate, afirmă el, dar chipul acestui zeu nu vrem şi nu putem să-l facem”.
Cercetând toate celelalte lucrări ieşite din mâna celor cinci meşteri şi mirându-se de măiestria cu care au fost lucrate, împăratul nu şi-a pierdut cumpătul şi a trecut cu vederea şi de astă dată neascultarea lor, spunând că nu-i pasă cine va isprăvi-o, dar statuia lui Asclepios, zeul medicinei, trebuie făcută. Şi într-adevăr, ea a fost terminată, dar cei care o executaseră n-au fost cei cinci meşteri, ci unii dintre oamenii „filosofilor” păgâni. Când a venit din nou împăratul şi a văzut isprăvită statuia zeului a crezut că între timp totuşi cei cinci s-au răzgândit şi i-au împlinit dorinţa, dar partida celorlalţi s-a năpustit cu ură asupra lor, pârându-i în cuvinte duşmănoase. Obosit de încurcătura la care s-a ajuns, acesta a încredinţat unui dregător cu numele Lampadie să facă cercetări şi să liniştească lucrurile. Asmuţind mulţimile asupra celor cinci meşteri, care n-au vrut nici să audă de porunca dregătorului de a aduce cinstire şi jertfe zeilor, acesta i-a aruncat în temniţă. Duşmanii lor nu s-au mulţumit numai cu atât. Au urmat bătăi şi răscoale ale partidei păgâne, mai ales după ce în decursul întemniţării însuşi Lampadie a căzut mort „ca lovit de un duh rău”. Când împăratul a înţeles că rudele mortului ameninţau să provoace o răscoală generală, a hotărât să termine cu cei cinci şi astfel, din ordinul lui, au fost închişi de vii în sicrie de plumb şi aruncaţi în apa fluviului Sava. La auzul acestei veşti, moare de supărare şi episcopul Chiril, care fusese şi el închis în temniţă. După câteva zile, un creştin cu numele de Nicodim a scos din apă sicriele şi a purtat grijă de înmormântarea osemintelor sfinţilor.
Calendarul roman din anul 354 aminteşte de pomenirea lor la data de 9 noiembrie.
Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae
Textul „pătimirii” se păstrează în Acta Sanctorum, volumul III, pe luna noiembrie, Paris, 1910, p. 705-779. Vezi şi Bibliotheca hagiographica graeca, ed. F. Halkin, vol. II, Bruxelles, 1959, p. 225.
Sursa: Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, Sfinţi români şi apărători ai Legii strămoşeşti, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1987, p. 205-207, Sfinţii Mucenici Claudiu, Castor, Sempronian şi Nicostat.
"HABEMUS ASFALTUS"
4 noiembrie 2013 - general
Lucrarile de asfaltare a strazii au ajuns in fata bisericii
Cu ajutorul Bunului Domnezeu, in data de 13 septembrie a.c., Primaria Municipiului Bucuresti, a inceput lucrarile in vederea asfaltarii strazii Teius, in fata bisericii, in portiunea de drum dintre Str. Rupea si Str. Drumul Floare de colt cca. 300 m.
Urmatoarea portiune din Str. Teius, de la Drumul Floare de Colt pana la Centura Bucurestiului, urmeaza a se realiza din primavara.
Astfel, a fost excavat pamantul, s-au facut sapaturile pt. canalul de apa pluviala, au venit ploile le-au umplut cu apa (de cca. 120 cm inaltime, in groapa cea mai mare, dintr-o parte in alta a drumului), incat de Hramul bisericii abia s-a mai gasit o poteca facuta din scanduri si pietre, pentru a ajunge la biserica. Aceasta deoarece portiunea de 120 m de la str. Rupea pana la biserica avea turnate doar trotuare inca din 2009, dar sapaturile au fost "atat de extinse" incat au trebuit distruse in vederea refacerii lor viitoare ....
In ultimele doua saptamani, a fost tasata cu mai multe randuri de piatra, au fost refacute gurile de canal si azi 4 noiembrie - asistam la un moment istoric - au inceput asfaltarea propriu-zisa.
Sincer va spun ca, nici oamenilor parca nu le venea sa creada ca se intampla acest fapt! Aceasta deoarece toate strazile din jur fusesera sfaltate, si inainte, si dupa, si in lateral, dar la toate insistentele preotului paroh si al enoriasilor bisericii in acest sens nu aveau nici un raspuns.
Sa ne punem oare vreo intrebare in acest sens?
Ei nu, bine ca "a stralucit soarele si pe strada noastra"!
Ne rugam Maicii Domnului sa ne ajute sa se termine lucrarile cat mai repede, pentru a se putea pune in circulatie un autobuz, ca sa se faca legatura cu civilizatia (chiar daca suntem la doar 8 km de centrul Capitalei)!
HRAMUL BISERICII
1 octombrie 2013 - general
Hramul este sarbatoarea praznuita in cinstea unui sfant sau a unei intamplari din istoria mantuirii neamului omenesc, care devine ocrotitor al unei biserici. Primul hram se pune unei biserici inca de la sfintirea locului si punerea pietrei de temelie pentru construirea unei biserici, mai apoi se pot adauga si alte hramuri la anumite momente, cum ar restaurare sau evlavia credinciosilor pentru un anumit sfant.
Biserica noastra a primit Hramul Acoperamantul Maicii Domnului pe 01.11.2005, cand P.S. Sebastian Ilfoveanu, Episcop - vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor, a sfintit locul si a pus piatra de temelie pt. construirea bisericii noastre.
Ca in fiecare an, din anul 2006 (de la infiintarea parohiei) pana azi, de 1 Octombrie si biserica noastra isi serbeaza Hramul.
In aceasta zi de praznic, am avut o zi de toamna deosebit de friguroasa pentru aceasta perioada, cu ploaie si un vant puternic, ce atingea viteza de cel putin 50 km/ora (conform meteorologilor).
Slujba Utreniei a fost inceputa in demisolul bisericii in constructie, la ora 08.30, iar imediat dupa ea a fost facuta o sfintire mica a apei - Aghiazma.
La Sf. Liturghie solemna, care s-a tinut tot la demisol, incepand la ora 10.30, oficiata de un sobor de 13 slujitori - 12 preoti si un diacon. au participat cca. 350 de credinciosi. Participarea la slujba a fost foarte anevoioasa datorita vremii capricioase, circulatiei deficitare cu blocaje si aglomerari in trafic, in acea zi, dar si faptului ca cei 150 m de sosea neasfaltata din fata bisericii au fost decapati pentru asfaltare, iar drumul, care era plin de "transee" pentru canalizare, s-a umplut de apa.
Dupa slujba a urmat predica, rostita cu patos de P.C. Pr. Dr. Mihail Popescu.
Dupa aceasta, fiecare credincios a primit cate o farfurie cu mancare, o felie de cozonac si un pahar cu vin sau suc.
Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiata de:
1. - P.C. Pr. Ion Ciuca - Parohia Rosu - Chiajna, Arhiepiscopia Bucurestilor;
2. - P.C. Pr. Bogdan Tudose - Parohia "Buna Vestire - Drumul Taberei", secretarul Protoieriei I Capitala, Arhiepiscopia Bucurestilor;
3. - P.C. Pr. Aurel Mateescu - Parohia "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil - Stefanestii de Jos" - Ilfov, Arhiepiscopia Bucurestilor;
4. - P.C. Pr. Ilie Filip - Parohia "Sfantul Ioan Iacov Hozevitul", Arhiepiscopia Bucurestilor;
5. - P.C. Pr. Florin Iorga - Parohia "Sfantul Apostol Andrei - Frunzanesti", Episcopia Sloboziei si Calarasilor;
6. - P.C. Pr. Aurel Radu, Parohia "Sfanta Parascheva si Sfantul Ioan Rusul - Salaj", Arhiepiscopia Bucurestilor
7. - 8. - P.C. Pr. Sorin Anghel - Parohia Sfanta Parascheva - Bariera Rahovei, Arhiepiscopia Bucurestilor;
8. - P.C. Pr. Stefan Zanfir - preot pensionar
9. - P.C. Pr. Cezar Gherasim - Parohia "Parc Rahova - II", Arhiepiscopia Bucurestilor
10. - P.C. Pr. Stefan Cristea - Parohia "Sfantul Arhidiacon Stefan - Vaceni", Episcopia Alexandriei si Teleormanului
11. - P.C. Pr. Mihail Popescu - preot pensionar imbisericit in biserica noastra, Arhiepiscopia Bucurestilor
12. - Preotul Paroh Lutai Claudius Sebastian.
13. - P.C. - Diacon Marian Ungureanu - Parohia "Sfintii Trei Ierarhi - Giulesti", Arhiepiscopia Bucurestilor;
Multumim tuturor participantilor la praznic, rugand pe Bunul Dumnezeu sa le implineasca rugaciunile cele bune, iar pe Maica Domnului sa-i ocroteasca cu Cinstitul Sau Acoperamant.
Sarbatoarea Acoperamantului Maicii Domnului
1 octombrie 2013 - general
"Bucura-te, bucuria noastra, acopera-ne pe noi de tot raul cu cinstitul tau Acoperamant!"
Sarbatoarea Acoperamantul Maicii Domnului nu are temei scripturistic. Despre Sfantul Acoperamant s-a scris doar in apocrifele: Cuvantul Sfantului Ioan Teologul despre adormirea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu (aprox. secolul al IV-lea), Urcarea la cer a Maicii Domnului (secolul al IV-lea) si Adormirea Stapanei noastre Nascatoare de Dumnezeu si in veci Fecioara Maria (secolul al VII-lea); aceasta din urma a fost scrisa de Ioan, Arhiepiscop al Tesalonicului.
Prima atestare documentara a sarbatorii inchinate Sfantului Acoperamant dateaza din secolul al V-lea. Poate ca nu s-ar fi luat in discutie aceasta sfanta relicva, daca imparateasa Pulheria, sotia lui Marcian (450-457), nu ar fi cerut Patriarhului Iuvenalie al Ierusalimului, in timpul celui de-al IV-lea Sinod Ecumenic de la Calcedon (451), sa ii trimita moastele Maicii Domnului pentru a le aseza in Biserica Panaghia (a Preasfintei) din Vlaherne, ctitoria sa. Atunci, Patriarhul Iuvenalie i-a raspuns ca in mormantul Maicii Domnului au fost gasite doar braul si acoperamantul sau, deoarece Maica Domnului a fost ridicata cu trupul la cer. Cele doua relicve, potrivit dorintei imparatesei, au fost aduse in capitala; braul a fost asezat la Chalcoprateia (poarta de bronz), iar acoperamantul la Biserica Panaghia din cartierul Vlaherne. Prin mijlocirea Maicii Domnului, ele au devenit palladium, protectoarele capitalei, in special in timpul invaziilor avarilor (626), persilor (677), arabilor (717), rusilor (860), dar si in alte imprejurari.
Simbolul dreptatii, al infranarii si al dependentei omului de Dumnezeu
Acoperamantul era un articol vestimentar (Isaia 3, 17), care s-a pastrat cu strictete si in perioada talmudica. Astfel, femeile purtau un val sau un sal mai lung, ce le cadea pe umeri si pe spate. Ele il foloseau uneori si pentru a cara intr-insul alimente precum grau, porumb, orz s.a. (Rut 3, 15). Cel mai adesea, acoperamantul era facut din par de camila, din tesaturi de canepa sau in; pentru sarbatori se purta unul din materiale mai pretioase, precum lana sau porfira.
Desi uneori acoperamantul Maicii Domnului a fost confundat cu braul ei, descoperit odata cu acoperamantul in mormantul din Ghetsimani si pastrat de asemenea in Constantinopol, in biserica Chalcoprateia, ele sunt in realitate doua relicve diferite. Fara indoiala, braul era un alt obiect vestimentar, intalnit la orientali, care a aparut din motive practice, pentru a incinge hainele lungi si largi, mai ales in cazul preotilor vetero-testamentari. Braul era si practic, dar si estetic. Ulterior, Isaia i-a dat si o interpretare simbolica (Isaia 11, 5), vazand in brau simbolul dreptatii, al infranarii si al dependentei omului de Dumnezeu. Practica acoperirii capului a fost preluata de primii crestini, apoi de bizantini. Spre deosebire de acoperamintele pe care le purtau orientalele, acoperamantul Maicii Domnului apare in icoane, incepand cu secolul al V-lea, ca fiind impodobit cu trei stele, simbol al Pururea Fecioriei Maicii Domnului: inainte, in timpul si dupa Nasterea Mantuitorului nostru Iisus Hristos.
Aratarea Maicii Domnului credinciosilor care se aflau in Biserica Panaghia din Vlaherne se gaseste relatata in viata Sfantului Andrei „cel nebun pentru Hristos” († 956) si in cea a ucenicului sau Epifanie.
Minunea cu acoperamantul Maicii Domnului s-a petrecut in timpul imparatului Leon cel Intelept (886-912). Se spune ca in ziua de 1 octombrie a anului 911, in timpul unei privegheri de toata noaptea in Biserica Panaghia din Vlaherne, pe la ora 4 dimineata, Sfantul Andrei si ucenicul sau Epifanie au vazut-o pe Maica Domnului intrand in biserica, fiind insotita de Sfintii Ioan Botezatorul si Ioan Evanghelistul, precum si de alti sfinti. Ajunsa in mijlocul bisericii, ea a ingenuncheat si a inceput sa se roage atat de intens, incat lacrimile ii scaldau fata. Dupa ce s-a ridicat de la rugaciune, si-a scos acoperamantul pe care l-a ridicat deasupra capului ei, asa incat sa ii acopere pe toti cei prezenti in biserica. Desi a fost vorba despre o minune, Biserica Greaca nu a dat amploare acestei sarbatori.
Cinstirea Sfantului Acoperamant s-a dezvoltat mai mult in Biserica Ortodoxa Rusa, inca din secolul al XII-lea; de atunci s-a extins in aproape toate Bisericile Ortodoxe.
Icoana Protectoarei si Mijlocitoarei noastre in fața lui Dumnezeu
Slujba acestei sarbatori a fost alcatuita, in secolul al XII-lea, de Andrei Bogoliubov, print de Vladimir. Icoana praznicului reda momentul din Biserica Panaghia din Vlaherne: Maica Domnului este asezata pe un nor in mijlocul bisericii, avand in maini sfantul sau acoperamant. In planul de sus este reprezentat Hristos, in cel de jos sunt credinciosii, in dreapta si in stanga Maicii Domnului sunt cetele sfintilor, intre care Sfantul Ioan Botezatorul, Sfantul Ioan Evanghelistul, Profetul David, Sfintii Apostoli, precum si ierarhi si cuviosi, femeile mironosite etc. In amvon se afla un tanar cu aureola, care este imbracat in diacon si tine in mana stanga un sul pe care sta scris condacul Nasterii Domnului („Fecioara astazi…”), in timp ce cu dreapta pare sa dirijeze un cor. Erminia spune ca acest tanar ar fi Sfantul Roman Melodul (secolul al VI-lea), dar acest lucru este putin probabil. In stanga jos sunt Marcian si Pulheria, ctitorii Bisericii Panaghia din Vlaherne, iar in dreapta jos, Sfantul Andrei vorbeste cu Epifanie, probabil despre cele intamplate in zorii zilei. Gratie acestei revelatii, iconografii au reprezentat-o pe Maica Domnului Oranta, adica rugandu-se si mijlocind ca o imparateasa inaintea Fiului Sau.
Cea mai cunoscuta biserica din Constantinopol, dintre cele inchinate Maicii Domnului, a fost Biserica Panaghia din Vlaherne, unde a stat Sfantul Acoperamant pana in 1087. Anna Comnena relateaza, in lucrarea sa istorico-panegirica Alexiada, cum tatal sau Alexie I Comnenul (1080-1118) a luat cu sine sfantul acoperamant drept protector, iar inaintea luptei de la Dristra (Bulgaria) impotriva pecenegilor, popor semi-nomadic de origine turca din Asia Centrala, tinand intins in maini Sfantul Acoperamant, i-a fost rapit de un vant puternic. De atunci i s-a pierdut urma.
Bisericii Panaghia din Vlaherne i-au fost puse temeliile de catre imparatii Marcian si Pulheria si a fost terminata de construit de catre Leon cel Mare (457-474), care a adaugat Hagiasma (un agheasmatar ridicat pe locul Izvorului Tamaduirii) si Lousma (Baia Sfanta, o scaldatoare pentru oamenii bolnavi). A rezistat pericolelor pe care le-au reprezentat tulburarile perioadei iconoclaste; datorita icoanei Maicii Domnului Vlachernitissa, facatoare de minuni, a rezistat si altor pericole, dar nu si incendiului din 1434.
In 1867, turcii au cedat breslei blanarilor greci locul pe care s-a construit o mica biserica, in care au inclus si Izvorul Tamaduirii. Aceasta biserica a fost preluata de Patriarhia Ecumenica, care a infrumusetat-o cu picturile lui Eirenarchos Covas (1964).
Primele biserici inchinate praznuirii Sfantului Acoperamant al Maicii Domnului s-au construit in Rusia, inca din secolul al XII-lea. Una dintre cele mai cunoscute, pentru arhitectura sa, este catedrala Acoperamantului — Pocrov — de la Nerl, construita in 1165 de printul Andrei Bogoliubov, devenit sfant. De altfel, in jurul anului 1164, la propunerea lui, sarbatoarea a fost trecuta in calendar. La Novgorod exista Manastirea Zverin cu hramul Sfantului Acoperamant (secolul al XII-lea), iar in Moscova, in timpul tarului Ivan cel Groaznic (1530-1584), a fost construita catedrala Sfantului Acoperamant pe locul Bisericii Sfintei Treimi, cunoscuta astazi drept Catedrala Sfantului Vasile cel Blajin.
Nici tara noastra nu duce lipsa de biserici si manastiri, de spitale si azile, orfelinate si centre de plasament care sunt puse sub protectia Acoperamantului Maicii Domnului. Dintre ele, cele mai cunoscute sunt Schitul Pocrov (Manastirea Neamt) si bisericile din spitale, avand acest hram, cum este cea de la Spitalul de Recuperare din Iasi.
Acatistele, paraclisele si rugaciunile adresate Maicii Domnului ocupa un loc central in viata Bisericii si a credinciosilor; dintre acestea face parte si Acatistul Acoperamantului Maicii Domnului.
Preasfințitul Calinic Botosaneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iasilor
Sursa: doxologia.ro
Asezarea vesmantului Nascatoarei de Dumnezeu in Vlaherne
2 iulie 2013 - general
Pe vremea binecredinciosului imparat grec Leon si a sotiei sale, Verina, erau in Constantinopol doi barbati cinstiti din randuiala senatorilor, anume Galvie si Candid, frati buni dupa trup. Acestia sfatuindu-se, au rugat pe imparat sa-i lase sa plece la Ierusalim, ca sa se inchine Sfintelor Locuri. Si fiind sloboziti, au plecat la drum si, ajungand in Palestina, au mers in Galileea, vrand sa ajunga in Nazaret, ca sa vada sfanta casa a Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, in care - prin buna vestire a Arhanghelului Gavriil si prin venirea Sfantului Duh -, a zamislit negrait pe Dumnezeu Cuvantul.
Deci mergand acolo si inchinandu-se, s-au odihnit intr-un sat mic, ce se intamplase acolo aproape, caci se insera. Iar dupa dumnezeiasca purtare de grija, au gazduit in casa unei femei vaduve, evreica, care era batrana cu anii si cinstita prin viata curata. Si pregatindu-se cina pentru dansii, au vazut inauntru o camara osebita, in care erau multe lumanari aprinse, ardea tamaie si iesea buna mireasma de aromate, caci acolo era ascuns cinstitul vesmant al Preacuratei Maicii lui Dumnezeu. inca zaceau langa camara aceea si multi bolnavi, iar Galvie si Candid, vazand aceasta, se minunau de acel lucru strain si socoteau ca acolo se pazeste ceva din Legea veche.
Deci rugand pe acea femeie cinstita sa cineze cu dansii, au intrebat-o: "Ce este in camara aceea luminata de atatea lumanari si plina de miresme de tamaie, si pentru ce zac neputinciosii langa ea?" Iar ea tainuia la inceput lucrul cel ascuns de dansa, dar minunile care se faceau, nu putea sa le tainuiasca. Deci a zis catre dansii: "O, cinstiti barbati, iata, precum vedeti, acesti bolnavi care zac aici, toti asteapta tamaduiri de neputintele lor. Pentru ca in acest loc, orbii se lumineaza, ologii se indrepteaza, diavolii se izgonesc din oameni, surzii aud, limbile celor muti se dezleaga spre graire si toate bolile cele nevindecate, aici se tamaduiesc lesne".
Iar Galvie si Candid, auzind aceasta, au inceput mai cu dinadinsul a o intreba pricina pentru care s-a daruit acelui loc un dar si o putere de niste faceri de minuni ca acestea. Iar ea tainuind inca adevarul, a zis: "Se povesteste in neamul nostru evreiesc ca unuia din parintii nostri cei de demult, i s-a aratat Dumnezeu in acest loc. Din acel timp, locul acesta s-a umplut de darul lui Dumnezeu si intr-insul se fac multe minuni". Iar ei, luand aminte la cuvintele femeii, mai mult se aprindeau cu dorinta inimii spre aflarea adevarului, precum altadata Luca si Cleopa, cei ce au zis: Oare nu erau inimile noastre arzand intru noi? Deci au zis cu strigare: "O, preafericita femeie, te juram cu Dumnezeul cel viu, sa ne spui adevarul. Pentru ca noi nu pentru alta pricina am suferit atata cale de la Constantinopol si pana aici, decat numai sa vedem toate locurile sfinte care sunt in Palestina, si aici sa dam rugaciunile noastre lui Dumnezeu. Iar de vreme ce auzim ca in casa ta este un loc sfant si facator de minuni, voim sa aflam cu dinadinsul despre dansul cum s-a sfintit si pentru care pricina se lucreaza puteri intru dansul".
Iar femeia, fiind jurata cu numele lui Dumnezeu, a suspinat din adancul inimii si, varsand lacrimi din ochi, a grait catre dansii: "O, barbati alesi, aceasta taina dumnezeiasca, care acum ma siliti sa v-o spun, nu s-a stiut de nimeni pana astazi; dar, de vreme ce va vad oameni binecredinciosi si iubitori de Dumnezeu, am sa va spun aceasta taina ascunsa, nadajduind ca ceea ce veti auzi de la mine, veti pazi si nu veti spune la nimeni. Aici la mine este ascuns vesmantul Preacuratei Fecioare Maria, Maica lui Hristos Dumnezeu. In timpul cand ea s-a mutat de la cele pamantesti la cele ceresti, era acolo, la vremea ingroparii ei, una din stramoasele mele, vaduva, careia i s-a dat vesmantul acesta, dupa hotararea insasi Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu. Aceea, luand vesmantul, l-a pazit cu cinste in tot timpul vietii sale. Apoi, inainte de a muri, l-a incredintat in paza unei fecioare din neamul sau, poruncindu-i cu juramant, ca nu numai vesmantul Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu sa-l pazeasca, ci si fecioria ei s-o pazeasca pentru cinstea Preacuratei Fecioare Maria.
Iar fecioara aceea, in tot timpul vietii sale, pazind de asemenea cu multa cinste vesmantul acesta, cand s-a apropiat de sfarsitul vietii, l-a incredintat si ea la alta fecioara curata si cinstita din neamul sau. Astfel ca, din fecioara in fecioara, trecand multi ani, acest sfant vesmant a ajuns pana la mine, smerita, care am imbatranit in viata curata fara barbat. Iar de vreme ce in neamul meu nu se afla nici o fecioara careia as fi putut sa-i incredintez aceasta taina, va spun voua despre dansa, ca sa stiti ca, pentru acest cinstit vesmant, care se gaseste in camera mea dinauntru, se savarsesc acele minuni aici. Insa va rog sa nu spuneti taina aceasta nimanui, nici in Ierusalim, nici oriunde va veti duce".
Iar Galvie si Candid, auzind de vesmantul Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, s-au umplut de spaima si de negraita bucurie, si au fagaduit cu lacrimi ca vor pazi taina. Si au rugat-o pe femeie sa nu-i opreasca sa petreaca toata noaptea, in camara aceea, in rugaciuni, langa sfantul vesmant. Deci intrand inauntru, au vazut sicriul in care era pazit cu cinste sfantul vesmant al Maicii Domnului, in jurul caruia ardeau multe lumanari si era buna mireasma de aromate. Atunci au inceput mai cu dinadinsul a face rugaciuni cu lacrimi si cu multe inchinaciuni catre Dumnezeu si catre Preasfanta Lui Maica. Si aveau un singur gand amandoi, cum ar putea darui acea vistierie de mare pret cetatii imparatesti.
Apoi, sfatuindu-se ei, au masurat sicriul in latime, lungime si inaltime, si au insemnat asemanarea lui din ce fel de lemn era. Deci, luminandu-se de ziua, si-au ispravit rugaciunile lor si au iesit din camera aceea, multumind femeii ca i-a lasat sa stea toata noaptea inaintea cinstitului vesmant. Apoi, dand indestulata milostenie saracilor ce se aflau acolo, au plecat spre Ierusalim, fiind petrecuti de femeia aceea, careia i-au fagaduit ca, pana se vor intoarce in patria lor, iarasi au sa mai vina sa se inchine inaintea sfantului vesmant al Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu.
Deci ajungand ei la Ierusalim, s-au inchinat Facatoarei de viata Cruci si Mormantului Domnului. Si cercetand toate sfintele locuri dimprejurul Ierusalimului, au chemat la dansii un lucrator de lemn si i-au poruncit sa le faca un sicriu de lemn vechi, dupa masura si asemanarea aratata lui de dansii. Iar dupa ce sicriul a fost facut, au cumparat pentru el un acoperamant tesut cu aur si s-au intors la femeia aceea. Si ajungand la casa ei, i-au aratat acoperamantul cel tesut cu aur, rugand-o sa-i lase sa acopere cu el sicriul cinstitului Vesmant al Preacuratei Maicii lui Dumnezeu si sa le dea voie ca sa stea toata noaptea la rugaciune langa sicriu. Si castigand ei aceea, au cazut cu fetele la pamant inaintea sicriului si au udat pamantul cu lacrimi, rugandu-se Preacuratei Fecioare Nascatoare de Dumnezeu ca sa nu-i opreasca a se atinge de sicriul sau cel cu vesmantul, ca sa-l ia cu dansii.
Iar cand era la miezul noptii si cand toti dormeau, au luat sicriul cu frica si, scotandu-l din camera, l-au ascuns in careta lor, iar in locul aceluia au pus celalalt sicriu, care a fost facut din lemn vechi in Ierusalim si, invelindu-l cu acoperamantul tesut cu aur, au stat pana la ziua, rugandu-se. Iar dupa ce s-a luminat de ziua, au multumit acelei cinstite femei si, inchinandu-i-se ei, au dat multa milostenie saracilor, apoi au plecat cu negraita bucurie.
Si ajungand la Constantinopol, la inceput n-au spus nimanui despre aducerea sfantului vesmant al Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, vrand ca sa ascunda la dansii acea nepretuita vistierie. Deci, zidind in casa lor o bisericuta mica, in numele Sfintilor Apostoli Petru si Marcu, au pus intr-insa sicriul acela cu sfantul vesmant, nu la aratare, ci intru ascuns. Iar dupa ce au vazut ca nu pot sa tainuiasca sfintenia cea atat de mare a vesmantului Maicii Domnului, pentru minunile care se faceau cu dansul, s-au dus si au instiintat pe marele imparat Leon si pe sotia lui, imparateasa Verina, asemenea si pe Preasfintitul Patriarh Ghenadie al Constantinopolului.
Iar acestia, umplandu-se de negraita bucurie, s-au dus la casa si biserica lui Galvie si Candid si, descoperind acel cinstit sicriu, au vazut nestricat, dupa atatia ani, sfantul vesmant al Maicii Domnului. Si s-au atins de dansul cu frica si cu buna cucernicie, sarutandu-l cu toata dragostea. Apoi l-au luat de acolo si l-au dus cu slava si cu praznuire in biserica Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu cea din Vlaherna. Deci l-au pus acolo intr-un sicriu impodobit cu aur, cu argint si cu pietre scumpe, si au hotarat ca in toti anii sa se praznuiasca punerea vesmantului Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, in ziua de doi iulie, intru cinstea si slava Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu si a Celui nascut dintr-insa, Hristos Mantuitorul nostru, Cel slavit impreuna cu Tatal si cu Sfantul Duh acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Nota - Vlaherna a fost un loc din Constantinopol, care se afla la malul portului corabiilor si a fost numit astfel dupa un oarecare slavit voievod al scitilor, care se numea Vlahern si fusese ucis in acel loc, unde, dupa aceea, s-a zidit biserica prea aleasa in numele Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu.
sursa: crestinortodox.ro
Rugăciunea Inimii
19 martie 2013 - general
Părintele Cleopa, părintele Arsenie Boca, precum mulţi alţi sihaştrii au folosit „Rugăciunea Inimii”, numită şi Rugăciunea Minţii sau Rugăciunea Minţii în Inimă. „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul”; aceasta-i Rugăciunea Inimii. Acesta-i conţinutul „scurt”, dar puternic al tainicei rugăciuni, poate singura dintre toate rugăciunile ortod...oxe, care implică respiraţia. „Fiindcă noi nu putem fi contemporani cu Iisus, este Iisus contemporanul nostru pe veacuri. Inspirăm atotprezenţa Sa în Prea Sfânt Numele Său şi expirăm aerul stricat al păcatelor noastre. Inspiri Duhul Sfânt şi Duhul lui Dumnezeu şi expiri duhul rău din tine”, explică părintele Arsenie Boca, dezvăluind astfel rostul minunatei rugăciuni.
Numele ei – adică Rugăciunea Inimii sau a Minţii – îi exprimă puterea de a crea legătura minţii noastre cu inima. Cheia este chiar Numele sfânt al lui Iisus, care – repetat fără oprire – întrerupe fluxul minţii negative, frânge duhul minţii lumeşti şi restabileşte comuniunea interioară cu Dumnezeu. Mulţi călugări o spun neîncetat, indiferent ce ar face. Dacă se plimbă, dacă gătesc, curăţă cartofi, sapă grădina sau privesc răsăritul de soare, ei rostesc rugăciunea, şi asta pentru ca inima şi mintea să nu rătăcească prin lume. Un film rusesc excepţional, „Ostrovul”, are ca subiect principal tocmai „Rugăciunea Inimii”, care – spusă neîncetat – transformă un om de rând într-un sfânt. Printre darurile tainicei rugăciuni se numără vederea în Duh sau clarviziunea, dar aceasta-i doar o consecinţă firească a rugăciunii, ca şi sfinţenia, şi nu scopul ei.
Această minunată şi puternică rugăciune, rostită fără încetare, poate fi de folos oricărui om de rând, în toate împrejurările vieţii sale. Fie în suferinţă, în durere, în bucurie, în joacă, pe vreme de restrişte sau pe vreme de răgaz, în tramvai, pe stradă, la petrecere sau în momente mai nefericite putem rosti neîncetat Rugăciunea Inimii. Putem face un mic altar de rugăciune în noi înşine, chiar dacă ne aflăm în împrejurări omeneşti obişnuite sau tocmai pentru că ne aflăm în ele. Tocmai pentru că mintea şi inima omenească sfârşesc prin a fi prinse în capcana de nestăvilit a gândurilor omeneşti, tocmai pentru că acestea-s pricinile reale ale suferinţelor, tocmai pentru că „răul” izvorăşte din ele şi se înmulţeşte în ele avem nevoie de un răgaz prin rugăciune.
Să ne luăm liber „de la mintea lumii”, să ieşim – măcar din când în când – din fantastica ei zdruncinare, să alergăm de bunăvoie către fiinţa noastră, în care Iisus ne devine „contemporan”, cum frumos a spus părintele Arsenie Boca. Sigur că mintea negativă ne va da prilej de poticnire în rugăciune şi avem să ne confruntăm cu asta de îndată ce prindem a o rosti. Căci „răul” nu se lasă dus cu uşurinţă, dar ce-i bun şi uşor, în acelaşi timp, pe lume? Ce-i adevărat, puternic şi hrănitor pentru suflet şi, în acelaşi timp, atât de uşor încât să nu ne încerce tăria, voinţa, dorinţa sau insistenţa? Lucrurile rele ale lumii sunt uşoare. Aproape că vin de la sine. De la sine vine gândul rău, nu ai nevoie să faci nici un efort pentru a-l gândi. Dar pentru gândul bun ai nevoie de curaj. De credinţă. De răbdare. De îngăduinţă şi de multă transpiraţie. În mod asemănător, pentru a rosti Rugăciunea Inimii avem nevoie de toate calităţile şi virtuţile interioare, care se consolidează pe măsură de trecem obstacolele mentale. Căci, dacă veţi încerca să spuneţi rugăciunea Domnească neîncetat, veţi observa că un fel de „altă minte” se gândeşte la problemele de zi cu zi.
În vreme ce tu spui „Doamne, Iisuse Hristoase, milueşte-mă pe mine, păcătosul”, mintea de zi cu zi îţi aminteşte că n-ai plătit nu ştiu ce factură, că te doare nu ştiu ce organ, că ţi-e frig sau ţi-e cald, că te-a părăsit X sau Z! Dar, văzând această curiozitate omenească prin proprie experienţă, putem înţelege că mintea omenească are atribute şi capacităţi încă necunoscute, dar care servesc perpetuării suferinţei şi întunericului interior. Rugăciunea Inimii tocmai asta face: spulberă roata măreaţă a minţii negative şi, în cele din urmă, ne împinge pe drumul care face legătura dintre inima şi mintea noastră. Adică, pe drumul care ni se dezvăluie în trăire, sub forma „nesfârşitei iubiri de Dumnezeu, de oameni şi de toată făptura”, cum a spus părintele Arsenie Boca.
Sursa: http://www.facebook.com/ParohiaAcoperamantulMaiciiDomnului?ref=hl#!/
Cum trebuie sa ne rugam
15 ianuarie 2013 - general
De cele mai multe ori, viata pe care o traim este diferita de ceea ce marturisim in rugaciune. Spunem de exemplu in rugaciunea Tatal nostru: "Si nu ne duce pe noi in ispita", iar noi nu evitam nici o ocazie de a cadea in ispita. Si pentru acest lucru, rugaciunea noastra este lipsita de putere. Dar in momentul in care stabilim o legatura intre viata si rugaciune, incepem sa simtim prezenta lui Dumnezeu.
Daca am fi cinstiti cu noi insine, am putea observa ca de putine ori, daca nu chiar deloc, ne oprim asupra unor cuvinte din rugaciune si incepem sa meditam asupra lor. Uitam ca rugaciunea transmite un mesaj pe care noi trebuie sa-l intelegem si sa-l asumam in viata noastra.
Dupa Sfintii Parinti nu ajunge sa te rogi, ci trebuie sa devii rugaciune intrupata. Ei ne marturisesc ca asa cum ne este viata, asa ne este si rugaciunea. Cu alte cuvinte, cand ai parte de o viata necurata, ratacesti si in cadrul rugaciunii. Din cauza nelepadarii grijilor si preocuparilor lumesti, devenim incapabili de a trai rugaciunea pe care o rostim. Si pentru ca nu suntem cu luare aminte la rugaciune, ca nu constientizam ca stam de vorba cu Dumnezeu, nu se intampla nimic inlauntrul nostru. Suntem aceiasi de dinainte de rugaciune. Ne ridicam de la rugaciune fara a avea ceva in plus in mintea si inima noastra, iar faptele si gandurile ne raman necurate.
Mitropolitul Antonie de Suroj spune in una din predicile sale ca trebuie sa trasformam toate cuvintele rugaciunii noastre in reguli de viata. El ne indeamna sa traim conform cuvintelor din rugaciuni. Iar daca vom reusi sa facem acest lucru, vom avea parte de o rugaciune vie. Vom ajunge sa-I slujim lui Dumnezeu prin toate: prin fapte, vorbe, ganduri. Ajungem la ceea ce spune Sfantul Apostol Pavel: "Ori de mancati, ori de beti, ori altceva de faceti, toate spre marirea lui Dumnezeu sa le faceti" (I Corinteni 10, 31).
Rugaciunea bine placuta lui Dumnezeu nu se rezuma la a sta in fata unei icoane si a rosti cateva rugaciuni. Acestea tin de rugaciune, dar nu sunt dovada rugaciunii adevarate. Sfantul Nichita Stithatul, spune ca "Cel ce a ajuns la adevarata rugaciune si dragoste, acela nu deosebeste lucrurile. Nu-l deosebeste pe cel drept de cel pacatos, ci ii iubeste pe toti la fel si nu-i osandeste, tot asa cum face Dumnezeu, Care face sa rasara soarele si sa ploua si peste cei drepti, si peste cei nedrepti".
Indiferent de starea in care ne aflam, este important sa ne rugam. Chiar exista un indemn in acest sens: "Roaga-te cum poti, ca sa ajungi sa te rogi cum trebuie!", caci a ne ruga tine de voia noastra, dar a ne ruga cu adevarat este lucrarea Duhului. Rugati-va, dar nu-L dati uitarii pe Dumnezeu in restul zilei.
Adrian Cocosila
Sursa: (http://www.crestinortodox.ro/sfaturi-duhovnicesti/cum-trebuie-ne-rugam-128756.html)
Revelionul crestinului
1 ianuarie 2013 - general
Ca in fiecare an, incepand din 31.12.2006, primul an in care a fost infiintata parohia noastra, crestinii din parohie, alaturi de alti crestini din Bucuresti, din imprejurimi si chiar cativa crestini care sunt stabiliti in strainatate (veniti acasa de sarbatori), au participat la ceea ce ne place sa numim "Revelionul Crestinului".
Cu aceasta ocazie duhovniceasca, cei prezenti (cca. 150 persoane) au multumit lui Dumnezeu pentru toate binefacerile pe care le-au primit in anul 2012, s-au rugat sa-i binecuvinteze Dumnezeu in anul ce incepe 2013, sa le dea sanatate si sa le implineasca dorintele cele bune.
Chiar la miezul noptii, cand afara lumea bubuia si urla de zici ca era sfarsitul (cel mult promis de maiasi) al lumii, credinciosii participau cu evlavie la citirea Molitfelor Sfantului Vasile cel Mare. Aceasta este o altfel de bucurie, prin faptul ca ne-am unit cu totii sa luptam impotriva patimilor, a uneltirilor diavolului, a vrasmasilor si a trupului ce vin asupra fiecarui om.
Toti cei prezenti fusesera indemnati din timp sa posteasca in ajunul praznicului Taierii Imprejur a Domnului, pt. a putea lupta prin rugaciune si cu stradania si infranarea trupului.
Dupa terminarea slujbei crestinii au inchinat un pahar urandu-si fiecare cele bune pentru noul an.
De aceea si noi multumim tuturor celor prezenti pentru participare si ii invitam la rugaciune si cu alte ocazii.
La multi ani tuturor!
Mos Craciun a venit la Privegherea in cinstea Nasterii Domnului
25 decembrie 2012 - general
Ca in fiecare an, in Seara de Craciun, intre orele 22.00 – 01.00 – la biserica noastra se oficiaza Slujba de priveghere în cinstea Naşterii Domnului (Ceasurile, Vecernia, Acatistul Nasterii Domnului si Litia). "Mos Craciun" s-a straduit si a adus daruri celor participanti.
După slujbă, creştinii au primit litie, cate o iconita, vin fiert cu scortisoara, cozonac, iar de la Mosul cate o pungulita cu daruri.
Stadiul lucrarilor
13 octombrie 2012 - biserica noua
Datorita faptului ca nu mai sunt fonduri pentru continuarea lucrarilor, a fost incheiat un proces verbal cu stadiul actual al constructiei.
Astfel, pt. manopera, din contractul pentru realizarea suprastructurii de 180.000 euro, (tot ce s-a realizat deasupra demisolului pana la stadiul actual) au fost achitati 72.000 euro, ramanand restanti cu 57.000 euro, plus celelalte lucrari ce se vor realiza, de inca 51.000 euro.
Necesarul de materiale pt. cofrajul boltilor si arcadelor:
LEMN:
Cherestea – 15 mc;
Dulapi – 5 mc;
Cuie = 50 kg.
Necesarul de materiale pt. grinzile ce stau la baza turnurilor, boltilor si arcadelor:
FIER (otel beton PC 52):
- ɸ8 = 1770 kg;
- ɸ12 = 1541 kg;
- ɸ16 = 1061 kg;
- ɸ20 = 1708 kg.
- sarma de legat = 50 kg;
Beton
- B 350 = 90 mc
- B 300 = 150 mc
Dumnezeu sa-i ocroteasca pe toti cei ce vor contribui la construirea bisericii!
Venirea moastele Sf. Ap. Petru si ale Sf. Ioan Botezatorul in biserica noastra!
9 octombrie 2012 - general
Datorita faptului ca anul 2012 a fost declarat de Patriarhia Română „An omagial al Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor”, si in Protoieria I Capitala, ca si in toate protoieriile Arhiepiscopiei Bucurestilor, se organizeaza intruniri cu caracter religios-moral ale preotilor si credinciosilor din fiecare zona in parte, numite Cercuri pastorale.
Prin aceste manifestari se vizează susţinerea şi promovarea învăţăturii de credinţă ortodoxă despre Taina Sfântului Maslu, aprofundarea pastorală şi practică a Tainei Sfântului Maslu prin cercetarea şi îngrijirea bolnavilor, intelegerea actualitatii temei în viaţa Bisericii şi a societăţii, pregătirea credinciosilor, prin studii, articole, cărţi de reflecţie şi manifestări cu caracter liturgic, duhovnicesc, educativ, social-medical şi teologic-ştiinţific pe parcursul întregului an 2012.
Parohia noastra a organizat Joi – 4 Octombrie, orele 16.30 – 19.30, la demisolul Bisericii in constructie, cu Hramul „Acoperamantul Maicii Domnului”, Cercul pastoral nr. 8, format dintr-un sobor de 18 preoti, 2 diaconi si cca. 1000 de credinciosi.
La aceasta manifestare de amploare, am avut bucuria de a avea in mijlocul nostru si particele din sfintele moaste ale Sfantului Apostol Petru si ale Sfantului Ioan Botezatorul, aduse de P.C. Pr. Ion Sasareanu, preot paroh la Parohia „Nasterea Maicii Domnului – Bumbacari” si coordonator al Cercurilor pastorale din aceasta zona a Protoieriei I Capitala.
Programul Cercului pastoral
- 16.30 - 17.00 - Acatistul Sfantului Acoperamant al Maicii Domnului,
- 17.00 - 18.30 – Taina Sfantului Maslu
- 18.30 - 19.00 – Sustinerea referatului cu tema „Despre Sfanta Taina a Maslului”, pregatit si sustinut de P.C. Pr. Dr. Mihail Popescu, preot pensionar, imbisericit la biserica noastra.
- 19.00 – 20.00 – agapa frateasca a preotilor participanti.
Cu toate ca spatiul a fost foarte mic, in comparatie cu numarul de persoane participante, iar din aceasta cauza s-a facut o caldura excesiva in care cu greu puteai respira, credinciosii participanti au ascultat cu evlavie slujba Sfantului Maslu, multi dintre ei afara din biserica, miruindu-se dupa cele 7 Sfinte Evanghelii, apoi ascultand Cuvantul de invatatura si la plecare sarutand cu evlavie sfintele moaste ale celor doi mari sfinti care ne-au binecuvantat prin prezenta lor biserica, parohia si pe toti cei prezenti. Sfintele moaste au ramas spre cinstire pana la ultimul credincios, in jurul orelor 20.30.
Maica Domnului sa-i ocroteasca cu Cinstitul sau Acoperamant pe toti ce au participat la aceasta manifestare!
"Sfanta Marie Mare" in parohia noastra
16 august 2012 - general
Ca in fiecare an, cinstea ce se acorda de catre crestinii din toata lumea Fecioarei Maria, a dat roade si in biserica noastra.
Cinstirea sarbatorii a inceput prin participarea in fiecare seara a postului a credinciosilor care au ravna mai adanca spre Preacurata Fecioara, la Vecernia unita cu Paraclisul Maicii Domnului, si, mai mult, in seara premergatoare, la Prohodul Maicii Domnului prin cantarea imnurilor de inmormantare. In aceasta perioada majoritatea crestinilor care vin si se roaga in biserica noastra au postit, s-au spovedit si s-au impartasit cu Dumnezeiestile Taine.
La Sfanta Liturghie din ziua Adormirii Maicii Domnului, au participat cca. 300 persoane, care, pe langa cinstirea sarbatorii au facut si coliva pentru cei adormiti din neamurile lor, care purtau numele Fecioarei Maria.
La sfarsitul Sfintei Liturghii, credinciosii au primit din partea bisericii daruri: iconite, sarmale cu mamaliguta calda, peste fript la gratar cu usturoi, tartine cu icre si masline, cozonac, suc, vin si coliva.
Bucuria inaltarii Maicii Domnului cu trupul la cer a umplut inimile tuturor participantilor la praznic.
Sa ne rugam impreuna pentru construirea bisericii
16 mai 2012 - general
In seara de miercuri 16 Mai 2012, dupa slujba de seara, impreuna cu credinciosii participanti la Taina Sfantului Maslu si la celelalte rugaciuni pentru ingrijirea bolnavilor sufletesti si trupesti, preotul paroh a propus credinciosilor ca in fiecare zi de joi, cei care doresc, sa citeasca fiecare la casele lor, Acatistul Sfantului Acoperamant al Maicii Domnului, pentru a reusi sa construim biserica.
In fiecare miercuri, daca nu este o sarbatoare a unui sfant, sau o perioada speciala din an, in biserica noastra se citeste acest Acatist, dar in aceasta seara a fost citit in mod special ca Maica Domnului, careia ii era inchinat, sa mijloceasca Bunului Dumnezeu ca sa ne dea binecuvantarea pentru continuarea lucrarilor.
Aceasta deoarece in situatia de criza in care se afla tara noastra si lumea intreaga, ne aflam intr-un impas financiar destul de sever si de aceea doar Maica Domnului poate sa ne mai izbaveasca.
Cu totii au fost de acord ca, precum s-au rugat in seara aceasta, sa se roage fiecare in ziua de joi pentru reusita.
Bunul Dumnezeu sa ne asculte rugaciunile!
Bunavestire aduce multa bucurie si in parohia noastra
25 martie 2012 - general
Duminica 25 Martie, de sarbatoarea Buneivestiri, credinciosii care au participat la Sfanta Liturghie, pe langa urcusul duhovnicesc pe scara mantuirii, catre Sfanta Inviere, de care au dat dovada, s-au spovedit si impartasit in numar mare.
Dupa slujba fiecare participant a primit din parte bisericii, o farfurie cu peste fript, mamaliguta fierbinte, usturoi, o felie de paine cu icre castraveciori, pusi deasupra, si un paharel de vin.
Pe langa bucuria participarii la sfanta slujba, cu totii s-au bucurat, si de primirea acestor daruri simbolice, in aceasta zi in care este dezlegare la peste si vin.
Cu nadejdea ca Dumnejeu ne va binecuvanta sa gasim si cu alt prilej resurse financiare, pentru a creea o asemenea bucurie, sa ne rugam sa ducem mai departe calea postului si a rugaciunii impletita si de fapte bune.
Bucuria cinstirii sfintelor moaste in biserica noastra
30 noiembrie 2011 - general
In Dupa-amiaza zilei de cinstire a Sf. Apostol Andrei cel Intai chemat - Apostolul Romanilor, am avut bucuria ca in biserica noastra sa cinstim 9 particele ale: Sf. Dumitru, Sf. Gheorghe, Sf. Teodor Tiron, Sf. Teodor Stratilat, Sf. Paraschevi (din Grecia), Sf. Sebastian, Sf. Paisie de la Neamt, Sf. necunoscuti din valea Iordanului si din sfincii 14.000 de prunci ucisi de Irod.
Dupa randuiala bisericii noastre, la slujba de seara (Acatistul Sf. Andrei, Sf. Maslu, Sfintirea Apei - aghiazma mica, Dezlegari, Molitfe si alte rugaciuni de trebuinta) si in mod special pentru cinstirea sfintelor moaste, au participat un numar de aproximativ 500 de credinciosi.
Ne rugam bunului Dumnezeu ca sfintii ale caror moaste au poposit in biserica noastra sa mijloceasca implinirea rugaciunilor credinciosilor, iar noua sa ne dea binecuvantarea pentru continuarea lucrarilor de construire a bisericii.
Lucrarile executate in 2011
31 iulie 2011 - general
Lucrari executate:
- continuarea zidurilor la cele 2 turnuri din fata, de la cota 4,60 m, pana la 8,25 m, la aceiasi cota cu corpul propriu-zis al bisericii;
- executate scarii din beton, pt. accesul la urcare din biserica spre cafas (locul unde sta corul)
- executarea coloanele geamurilor care lumineaza cafasul,
- executarea a 2 placi de delimitare intre cafas si fiecare turn din fata, in care vor fi instalate clopotele.
- executarea schelei interioare si exterioare, in partea de sus, pt. a se putea executa cofrajul la bolti si turle.
In prezent se executa cofrajul din lemn, la calotele sferice, de la absidele laterale si de la altar.
Ne propunem ca in urmatoarea faza sa incepem executarea lucrarilor de confectionare a cofragului pentru bolti si turnuri.
Din pacate, suntem in imposibilitatea de a merge mai departe din lipsa de fonduri, asa ca ne propunem sa strangem niste fonduri pentru a putea macar sa acoperim provizoriu biserica.
A fost finalizat subsolul bisericii
6 decembrie 2009 - biserica noua
Va anuntam cu bucurie ca au fost finalizate lucrările urmatoare: săpătura, turnarea talpei de fundare, executarea infrastructurii şi finalizarea subsolului bisericii. Spaţiul s-a utilat cu obiectele necesare desfăşurării serviciilor religioase şi, de acum inainte, aici se vor oficia sfintele slujbe.
Au inceput lucrarile
25 iunie 2008 - biserica noua
In urma obtinerii in anul trecut a autorizatiei de construire Nr. 767-T, eliberata de Primăria Sectorului 5, au inceput lucrările pentru edificarea bisericii mari. Speram ca biserica sa fie inaltata pana in anul 2012
Delimitarea parohiei
1 septembrie 2006 - general
A fost efectuata delimitarea parohiei, prin desprinderea unor strazi de la Parohia “Bariera Rahovei” si Parohia “Vovidenia”. Parohia noastra cuprinde acum aproximativ 800 de familii din cartierul Rahova, periferia de sud-vest a Bucurestiului, langa soseaua spre Turnu Magurele
Sfintirea bisericii de lemn
20 mai 2006 - general
Dupa infiintarea Parohiei Acoperamantul Maicii Domnului (01.02.2006) ca entitate juridica, si transferul Pr. Lutai Claudius Sebastian (01.03.2006) de la Parohia Sarbeni, Protoieria Videle, Episcopia Alexandriei si Teleormanului, s-a procedat la organizarea si pregatirea locului pt. slujire.
Astfel a fost construita o biserica-paraclis din lemn, cu suprafata de 50 mp si a fost imprejmuit terenul cu un gard de beton.
A fost utilata bisericuta provizoriu cu icoane, vesminte, policandre, obiecte de cult si cu toate cele trebuincioase desfasurarii cultului divin.
Astfel, la 20 05.2006 fost sfinţită biserica–paraclis din lemn, de catre un sobor de 12 preoti, avand ca protos P.C. Consilier Patriarhal Pr. Nicolae Aurel, si cca 1000 credinciosi din toate colturile Bucurestiului.
Donatia terenului pentru biserica
10 martie 2005 - general
Terenul, in suprafata de 800 mp, a fost donat de către D-na Anişoara Stănescu, cu destinaţie precisă: construire lăcaş de cult ortodox din zidărie, cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”.